CONFERINŢĂ INTERNAŢIONALĂ

Graţiela-Adela Alb, Valeria Achim – Tehnici de învăţare eficientă cu aplicaţii la geografie – Prezentare lucrare
Dinamismul timpului actual impune învăţarea de tip inovator având drept caracteristici esenţiale caracterul anticipativ şi participativ. Cadrul didactic are rolul de a organiza situaţii de instruire care să faciliteze învăţarea eficientă, utilizând metode şi tehnici activizante. Pornind de la aceste considerente am realizat un studiu prin care am urmărit eficienţa metodelor activizante, comparativ cu metodele tradiţionale folosite în lecţiile de geografie, la clasa a IV-a. Investigaţiile le-am desfăşurat pe două loturi, având acelaşi număr de subiecţi: un lot experimental şi un lot de control. Însuşirea cunoştinţelor, formarea capacităţilor şi a conceptelor au fost realizate (la clasa experimentală) prin înlocuirea modelului clasic de configurare a lecţiei cu alte structuri (modelul Evocare-Realizarea sensului-Reflecţie) cu utilizarea unor metode şi tehnici de predare-învăţare mai eficiente. Acest cadru de învăţare s-a dovedit a fi un proces de predare transparentă deoarece elevii au văzut şi au învăţat atât conţinutul, cât şi procesul de învăţare a conţinutului. Ei au formulat întrebări, au căutat răspunsuri în mod activ, reuşind să producă schimbări necesare în achiziţionarea cunoştinţelor durabile.

Graţiela-Adela Alb, Valeria Achim – Valorificarea teoriei inteligenţelor multiple în cadrul excursiei şcolare – Poster
Lucrarea este fundamentată pe ,,teoria inteligenţelor multiple” ( T.I.M)  a lui H. Gardner, care propune o nouă viziune asupra inteligenţei şi justifică faptul că avem stiluri diferite de învăţare, ceea ce necesită un tratament individualizat. Pentru dezvoltarea motivaţiei învăţării şi a creşterii calităţii acesteia s-au valorificat elementele pozitive şi caracteristicile inteligenţei fiecărui elev în parte. Lecţia-excursie a fost cea mai eficientă activitate în care am aplicat T.I.M. Scopul general a fost fixarea, aprofundarea, îmbogăţirea cunoştinţelor elevilor şi aplicarea lor în practică. Ţinta specifică a fost punerea în valoare a inteligenţelor individuale prin activităţile desfăşurate şi finalizarea acestora. În avanpremieră s-au prezentat elevilor hărţi, lecturi geografică (I. Pop Reteganul - Legenda Cheii-Turzii).Elevii s-au grupat în funcţie de aptitudini. Ei s-au orientat spre acele grupe care se potrivesc inteligenţelor lor (lingvistică, logică-matematică, vizuală-spaţială, naturalistă, interpersonală, muzicală-ritmică, corporală-kinestezică). Pe baza informaţiilor dobândite de-a lungul excursiei, grupele formate au realizat diverse activităţi, iar produsele acestora au fost prezentate în faţa colectivului. Evaluarea s-a realizat prin  analiza produselor realizate: portofoliul (desene, creaţii, fotografii) ; colecţiile de materiale din natură ; mulaje (forme de relief); harta itinerarului.

Aneta Apostol – Utilizarea tabelului T în studierea resurselor energetice – Poster
Tabelul T este un organizator grafic al reacţiilor binare (da/nu, pentru/contra, avantaje/dezavantaje). Tabelele prezentate pe poster au fost completate de către elevii din clasa a XI-a în grupuri de câte patru în lecţia ,,Noi resurse naturale alternative” pentru evocarea cunoştinţelor lor anterioare despre acest subiect. Fiecare grup a prezentat ideile înscrise în tabel în faţa clasei. Informaţiile scrise de câtre elevi constituie baza pe care se pot construi noile cunoştinţe. Tabelul T este un organizator grafic uşor de utilizat în lecţii şi care are eficienţă mare.

Corina Arghiuş, Viorel Arghiuş – Schema arborescentă în studierea fenomenelor geografice – Poster
Pentru abordarea ştiinţifică a fenomenelor geografice este nevoie să se răspundă câteva întrebări esenţiale: Unde se produce fenomenul? Când se produce fenomenul? Din ce cauză se produce fenomenul? În ce condiţii se produce fenomenul? Care sunt consecinţele fenomenului? Ce măsuri se pot lua pentru stoparea unui fenomen? Răspunsurile la aceste întrebări se organizează şi se sintetizează într-o reţea arborescentă. Pe poster se prezintă exemple de organizatori grafici, scopul elaborării acestora şi concluzii referitoare la eficienţa acestora în învăţare.

Maria Aştilean, Maria Pojaru – Modalităţi de evaluare iniţială a cunoştinţelor despre mediul înconjurător la Grupa mare pregătitoare – Prezentare lucrare
Evaluarea la vârsta preşcolară se realizează prin modalităţi specifice acestui nivel de educare şi instruire cu precizarea că achiziţionarea cunoştinţelor nu reprezintă un scop în sine la aceasta vârstă. În lucrare se prezintă câteva modalităţi  de evaluare iniţială utilizate la început de an care să constituie modele utile pentru educatoare în aplicarea unitară a acestora pentru grupele mari pregătitoare. Rezultatele evaluării sunt utile în: stabilirea modului adecvat de predare a conţinuturilor activităţilor (observare, lecturi după imagini, convorbiri, memorizări, jocuri didactice, povestiri) prevăzute în programă;
stabilirea modului adecvat de însuşire a unor deprinderi în activităţi comune şi alese; organizarea unor activităţi de recuperare cu întreaga grupă; adoptarea unor măsuri de sprijinire şi recuperare individuală; diversificarea activităţilor de formarea a atitudinilor pozitive de ocrotire şi îngrijire a mediului. S-au urmărit: caracteristicile anotimpurilor; nivelul de percepere şi înţelegere a unor fenomene specifice anotimpurilor, a unor schimbări din mediu; descoperirea atitudini faţă de mediu. Modalităţile folosite au fost: observarea comportamentului copiilor; chestionare orală; probe scrise/ fişe; probe practice; portofoliul.

Bagoly-Simo Peter – Analiza istorico-comparativă a exerciţiilor şi temelor din manualele de geografie – Prezentare lucrare
Prezentul studiu îşi propune prezentarea unor aspecte legate de exerciţiile incluse în manualele de geografie. Printr-un sistem de punctare se determină caracteristici legate de natura, varietatea, aplicabilitatea, contextualizarea şi caracterul interdisciplinar al temelor şi exerciţiilor. Se are în vedere urmărirea evoluţiei istorice a exerciţiilor în vederea elaborării unei sistematici cu caracter temporal-evolutiv.

Bagoly-Simo Peter – Referatul între ideal didactic şi realitate. Instrumentalizarea referatelor la disciplina geografie – Prezentare lucrare
Referatul a devenit parte importantă a procesului de învăţare, parte, ea fiind aplicată în momente diferite şi pentru diverse scopuri. Prezentul studiu prezintă unele aspecte referitoare la întocmirea, prezentarea şi utilitatea referatului la ora de geografie, bazându-se pe un eşantion realizat în diverse licee, precum şi pe interviuri semistructurate făcute cu profesori de geografie.

Lucia Bălan, Emilia Huţan – Învăţarea cunoştiiţelor despre mediul înconjurător în grădiniţă – Prezentare lucrare
Modul în care se organizează ambianţa  grădiniţei  are o importanţă în educarea preşcolarilor. Educatoarea organizează mediul în care copiii îşi petrec o buna parte din timpul zilei în aşa manieră, încât cel ce pătrunde în grădiniţă să se simtă bine.. Numai în acest fel copilul se va adapta cu uşurinţă la activităţile instructiv-educative, care îl solicită diferenţiat şi multilateral.. În activităţile de observare copiii cunosc localul grădiniţei, strada pe care este situată grădiniţa, împrejurimile ei,  drumul parcurs de acasă până la grădiniţă . Copii cunosc denumirea străzii, a clădirilor importante, a parcurilor. Se transmit apoi eşalonat informaţii despre ţara noastră, denumirea, capitala, despre frumuseţile şi bogăţiile ei. Aceste informaţii  se transmit prin: lecturi şi povestiri, poezii, jocuri, convorbiri , plimbări, excursii, vizite etc. Spre exemplificare se prezintă proiectul tematic „ORAŞUL MEU”.

Simona-Elena Bernat – Dezvoltarea abilităţilor de gândire prin tehnica pălăriilor gânditoare – Atelier
Atelierul este fundamentat pe metoda pălăriilor gânditoare (De Bono, 1986). Participanţii la atelier formează şase grupuri. Fiecare grup va aborda o situaţie-problemă din perspective diferite, conform semnificaţiei pălăriiilor. Pălăria albă semnifică gândirea obiectivă, care se bazează pe informaţii, fapte. Pălăria roşie semnifică gândirea afectivă. Pălăria neagră semnidică gândirea critică, evidenţiind în special aspectele negative. Pălăria galbenă semnifică gândirea pozitivă, evidenţiind oportunităţile, punctele forte. Pălăria verde semnifică gândirea creativă. Pălăria albastră semnifică gândirea despre gândire.

Iuliana Bogdan, Gabriela Vărzaru, Ana Radu – Valorificarea teoriei inteligenţelor multiple în lecţiile de geografie – Prezentare lucrare
Teoria inteligentelor multiple constituie premisele pentru utilizarea unor instrumente didactice prin a căror utilizare se asigură centrarea activităţii pe elev.
Pe parcursul orelor de geografie, căutând să implic fiecare elev in activitate, am valorificat diferitele inteligenţe ale acestora: inteligenţa lingvistică/verbală, logică/matematică, vizual/spaţială, corporal/kinestezică, muzical/ritmică, intrapersonală, interpersonală, naturalistă. La lecţiile despre Carpaţii Orientali am organizat clasa pe grupe, fiecare elev alegându-şi locul in funcţie de preferinţe. Grupa ,,Scriitorii” (inteligenţa lingvistică/verbală) a studiat lecturi geografice, a întocmit fişe de lucru, a compus jocuri de cuvinte, ghicitori. Grupa  „Cercetătorii” (inteligenţa logică/matematică) a întocmit un chestionar de 10 întrebări oferind şi  variante de răspuns. Grupa „Naturaliştii” (inteligenţa naturalistă) a realizat o compunere – „Să ocrotim natura”. Grupa „Artiştii” (inteligenţa vizual/spaţială) a desenat simboluri pentru munţii vulcanici şi au reconstituit un puzzle cu Carpaţii Orientali.
Învăţarea apelând la inteligenţele multiple conduce la o temeinică însuşire atât a geografiei, cât şi a altor discipline. Rezultatele au fost pe măsura aşteptărilor: din ce în ce mai bune.

Stela Boroştean Ban, Minerva Corda – Schemele logice – construcţii sintetice pentru realizarea sensului, bazate pe scriere – Prezentare lucrare
Dintre modalităţile reprezentării semantice a cunoştinţelor subliniate de psihologia cognitivă facem referire la schemele cognitive. Folosite de la Kant şi până la inteligenţa artificială acestea se dovedesc a fi schelete  de informaţii organizate în jurul unui „nucleu tare”. Ele eficientizează învăţarea. Tipurile de scheme pe care le-am realizat la Geografie în clasa a IV-a pentru a maximiza învăţarea sunt: scheme logice textualizate, enumerative, arborescente, piramidale, etapizate şi clasificatorii. Schemele logice textualizate au fost folosite moderat, pentru introducerea noţiunilor noi. Caracteristicile lor au fost sintetizate prin scheme enumerative. De o desfăşurare şi eficienţă deosebită pentru procesul de achiziţie a cunoştinţelor s-au dovedit a fi schemele logice arborescente pentru că ele permit atât ordonarea, cât şi sistematizarea informaţiilor după criterii logice. Derivate ale celor arborescente, schemele piramidale şi-au impus restricţiile şi ordinea atunci când au fost studiate arii geografice întinse. Desfăşurarea fenomenelor, proceselor şi evenimentelor dintr-un spaţiu geografic am evidenţiat-o cu ajutorul schemelor etapizate. Folosirea riguroasă a schemelor a facilitat realizarea sensului informaţiilor şi implicit obţinerea de performanţe.

Cristian Nicolae Boţan, Codin Cristian Ciurean – Profesorul de geografie ideal - deziderat realizabil sau utopie? – Prezentare lucrare
În versiunea actuală, curriculum-ul  şcolar (gimnazial şi liceal), impune o competiţie acerbă între discipline şi, implicit, între cadrele didactice de la fiecare disciplină, având în vedere reducerea numărului de ore în trunchiul comun. Acest fapt este valabil şi în ce priveşte disciplina geografie, în raport cu altele. Aspectele respective pot fi rezolvate prin introducerea unor cursuri opţionale, cu conţinut geografic, a căror alegere, de către elevi, depinde de mai mulţi factori: calitatea profesională a cadrului didactic, seriozitatea şi prestanţa sa, atractivitatea cursului opţional, impactul pozitiv al profesorului în grupul de elevi etc. Aceste elemente, alături de altele, pot contura imaginea unui dascăl de geografie ideal, lucru absolut necesar în prezent. O altă atribuţie importantă a cadrului didactic geograf, care completează menirea sa, este ceea a organizării activităţilor desfăşurate în teren, cu elevii. Coagularea atribuţiilor şcolare cu cele extracurriculare, dacă sunt responsabil efectuate, pot impune geograful, ca un dascăl ideal, în rândul elevilor.

Cristian Nicolae Boţan, Cornel Costea – Excursia şcolară - activitate de învăţare şi evaluare interdisciplinară – Prezentare lucrare
În şcoală se operează cu o multitudine de concepte şi termeni, care pot fi revendicaţi de către domenii de studiu diferite, motiv pentru care este necesară interdisciplinaritatea. Acest lucru este valabil şi în cazul disciplinelor care au ca obiect de studiu învelişul geografic în ansamblu sau părţi ale acestuia: geografia, biologia, fizica, chimia, religia, cultura civică etc. Una dintre activităţile care poate coagula conţinuturile acestor discipline este  excursia geografică, prin impactul pe care îl are asupra subiecţilor educaţiei - elevii şi asupra celor a căror menire este de a educa - profesorii. Excursia şcolară, în condiţiile în care se respectă rigorile organizării şi desfăşurării ei, generează o serie de cunoştinţe şi atitudini. Elevii pot surprinde relaţii între elementele specifice cadrului geografico-fizic şi ale celui geografico-uman, pot stabili cauzele lor, pot propune soluţii în cazul anumitor situaţii critice apărute etc. Excursia şcolară poate induce un comportament pozitiv al elevilor şi în alte situaţii decât cele strict şcolare.

Florin Bucilă – Importanţa orientării studiului geografiei spre orizontul local – Prezentare lucrare
Includerea în programele pentru clasele de gimnaziu şi de liceu a studiului orizontului local este motivată de necesitatea formării la elevi a unui alfabet primar al spaţiului şi a unor reprezentări şi noţiuni geografice ce îl vor coordona în asimilarea ulterioară a informaţiilor textuale şi cartografice. Această lucrare indică o serie de activităţi prin care atingerea obiectivelor de referinţă, respectiv a competenţelor specifice relaţionate cunoaşterii orizontului local este posibilă.

Florin Bucilă, Oana-Ramona Ilovan – De la exemplu spre teorie în predarea Geografiei – Prezentare lucrare Lucrarea noastră prezintă o variantă de a coordona procesul de predare-învăţare în Geografie: dinspre exemplu spre teorie, spre înţelegerea modului de desfăşurare a unui fenomen geografic şi a impactului acestuia asupra comunităţilor umane. Ca exemplu, am ales un eveniment meteorologic extrem care va capta atenţia elevilor clasei a IX-a, la capitolul „Atmosfera”: Uraganul Katrina. Considerat cea mai catastrofală furtună tropicală în istoria SUA, din punct de vedere al victimelor umane (peste 1240 de persoane) şi al pagubelor economice provocate (în valoare de peste 200 de miliarde de dolari), inclus în categoria 5 de clasificare şi ierarhizare a uraganelor, acest dezastru natural a dus la migrarea a peste 1 milion de oameni şi la o criză umanitară semnificativă.
Plecând de la descrierea arealelor afectate de Katrina, de la criza umanitară ce a evidenţiat grave probleme sociale, de la disfuncţiile economice ce i-au urmat, demersul nostru îşi structurează cea de-a doua parte într-o îmbinare a expunerii şi conversaţiei euristice pe tema furtunilor tropicale. În această parte, vom prezenta şi explica formarea furtunilor tropicale, clasificarea lor, modul de deplasare şi traiectoriile urmate, monitorizarea lor şi modalităţile de prognoză, procesul de atribuire a numelor, efectele lor negative şi cele benefice, precum şi corelarea cu procesul de încălzire globală. Relaţionarea teoriei despre furtunile tropicale cu exemplele se va realiza printr-o permanentă trimitere la cazul uraganului Katrina.
Concluzia la care am ajuns este că acest tip de abordare – dinspre exemplu spre teorie – este cu atât mai eficient cu cât gradul de exploatare a „memoriei recente” a elevilor este mai mare.

Florica Chereja – Învăţarea geografiei prin metodele gândirii critice – Atelier
Metodele pentru dezvoltarea gândirii critice, aplicate la clasă, pot dezvolta prin relaţionarea între indivizi, un ansamblu de atitudini şi comportamente, abilităţi de comunicarea, capacitatea de a înţelege, transfer de informaţii, interdisciplinaritate şi transdisciplinaritate , contribuind astfel la pregătirea lor pentru o societate deschisă inovaţiei. Polivalenţa acestor metode s-a dovedit şi în cadrul orelor de geografie. Prin exersarea acestor metode, copilul devine un mic cercetător, dornic să exploreze continuu mediul pentru a-l descoperi treptat. Atelierul de geografie pentru clasa a IV-a propune un astfel de model.

Emiliana Chira, Rodica Brănişteanu, Ortanţa Mureşan – Utilizarea metodei proiectelor la vârstele timpurii – o oportunitate de dezvoltare a inteligenţei naturaliste la preşcolari – Prezentare lucrare
Lucrarea surprinde aspecte din activităţile care se desfăşoară cu copiii preşcolari în scopul dezvoltării inteligenţei naturaliste. Este structurată pe două părţi, una teoretică prin care inteligenţa este prezentată ca o modalitate de rezolvare a unor probleme specifice (naturaliste, lingvistice, muzicale inter şi intrapersonale etc.). În acest context, utilizarea proiectului tematic la vârste timpurii constituie o modalitate prin care se creează situaţii complexe de învăţare care să favorizeze valorizarea şi dezvoltarea potenţialului naturalist al fiecărui copil. La această vârstă inteligenţa naturalistă prezintă caracteristici specifice care se regăsesc în lucrarea de faţă. Partea a doua  surprinde oportunităţile de cultivare a inteligenţei naturaliste utilizând metoda proiectelor la vârste timpurii, secvenţe concrete din activitatea practică a educatoarei şi a copiilor: clubul curioşilor, călătorii imaginare, filme documentare, excursii – drumeţii, parteneriate cu diferite instituţii şi ONG-uri. Sunt observaţii asupra reacţiilor şi comportamentelor copiilor faţă de plante, insecte, apă, aer sau oameni. Toate aceste sunt susţinute de rezultatele unor proiecte tematice derulate care vor fi cuprinse în prezenta lucrare.

Simona Monica Chiţa, Florina Maria Groza, Benedek Rozalia – Utilizarea desenului schematic în cadrul lecţiei de geografie – Prezentare lucrare
Se prezintă modul în care se utilizează desenul schematic realizat in etape în cadrul lecţiei de geografie în vederea înţelegerii de către elevi a modului de formare a vulcanilor. Pentru realizarea desenului se recurge şi la cunoştinţele elevilor. Elevii învaţă prin cooperare valorificând cunoştinţele lor anterioare, informaţii extrase din diferite materiale sau din mass-media. Cu ajutorul acestei metodei elevii îşi dezvoltă memoria vizuală, iar la privirea imaginii unui vulcan sunt capabili să identifice elementele sale.

Maria Ciobanu, Silvia Deaconu, Gabriela Gică – Portofoliul – metodă a evaluării în perspectiva reformei curriculare – Prezentare lucrare
Metoda portofoliului reflectă rezultatele obţinute de elevi în orele de curs şi acasă (munca cu manualul, informaţii mass-media, lectura particulară) şi oferă posibilitatea de a observa gradul de implicare individuală sau de grup, de colaborare cu alţi elevi din clase paralele, creativitatea fiecăruia în căutarea surselor de informaţie precum şi aplicarea acestora în contextul lecţiei, originalitatea elevilor în găsirea unor explicaţii ştiinţifice a fenomenelor studiate, precum şi o analiză a la calităţii şi cantităţii conţinutului predat. În portofoliul elevului se includ teme efectuate acasă, testele semestriale, fişele de documentare independentă, precum şi testul final sumativ. Această metodă de evaluare ajută în munca de cunoaştere a elevilor, de apreciere a posibilităţilor individuale, a preferinţelor şi dorinţelor fiecăruia, în selectarea elevilor pentru competiţii şcolare, olimpiade de geografie şi sesiuni de referate.

Hadrian-Vasile Conţiu, Andreea Conţiu – Percepţia riscului indus de inundaţii. Rezultatele unui sondaj de opinie  desfăşurat în municipiul Târgu Mureş – Prezentare lucrare
Studiul de faţă se angajează să indice posibile legături între un element real (inundaţiile) şi altul abstract (reacţia umană). Depinzând de aceşti factori, autorităţile pot obţine cu o acurateţe mai mare sau mai mică  reflecţiile privind percepţia reală a oamenilor care sunt în jurisdicţia lor, încercând în acest fel să reducă pierderile materiale sau umane. Chestionarul a fost aplicat de către elevii colegiului naţional „Al. Papiu Ilarian” din Târgu Mureş pe un eşantion de peste 500 de persoane care locuiesc în zona urbană. Au fost urmărite aspectele cu privire la: date de identificare, nivelul experienţelor, cunoştinţe şi informaţii, percepţia implică autorităţilor şi activităţile de voluntariat.

Cristina Marioara Costea, Cristian Nicolae Boţan – Rolul informaţiilor din revistele geografice în lecţia de geografie – Prezentare lucrare
La lecţia de geografie se folosesc diverse mijloace de învăţământ, dintre care şi revistele geografice. Utilizarea lor in lecţie vizează obiective fundamentale: utilizarea corectă a conceptelor, analiza şi interpretarea conţinutului, elaborarea unor documente specifice geografiei (referate, eseuri). În lecţii se pot utiliza reviste le: Terra Magazin , Atlas Magazin, Naţional Geografic , Studia etc. Prin conţinutul articolelor se completează informaţia din manual, se aduce diversitate, stârnind interesul elevilor, ei putând să efectueze un comentariu şi să concluzioneze esenţa  articolului. Necesitarea utilizării lor in lecţia de geografie este dată de cele mai importante funcţii pedagogice a lor, cum ar fi: funcţia stimulativă a motivaţiei, a curiozităţii şi a interesului pentru cunoaştere; funcţia informativă ; funcţia ilustrativă, de formare a reprezentărilor despre realitate. Lecţiile de geografie devin mai atractive şi mai aproape de realitate prin imaginile din revistele geografice.

Claudia Andreea Creţu, Monica Loredana Moldovan – Competenţele în geografie – Poster
În poster se prezintă conceptul de competenţă şi tipurile de competenţe prezentate în lucrările de specialitate. Pentru înţelegerea modului de abordare a competenţei de către profesori se prezintă relaţia dintre competenţă şi obiectivele operaţionale şi relaţia dintre competenţă, diferite tipuri de cunoştinţe şi obiectivele operaţionale. Spre exemplificare se prezintă două competenţe.

Adina-Eliza Croitoru, Florentina Mariana Toma – Harta sinoptică – Prezentare lucrare
Harta sinoptică este instrumentul principal de lucru în realizarea prognozelor meteorologice. Întocmirea şi interpretarea corectă a acesteia reprezintă elemente foarte importante pentru anticiparea evoluţiei elementelor şi fenomenelor meteorologice. Scopul acestei lecţii este acela ca elevii/studenţii să-şi însuşească noţiuni noi (front atmosferic, front cald, front rece, masă de aer) şi să înţeleagă legătura dintre acestea şi vremea asociată lor şi formelor principale ale reliefului baric (ciclon, anticiclon). Pentru predarea acestei lecţii se utilizează resurse materiale: harta fizică a lumii sau harta fizică a Europei, hărţi sinoptice generale, dar şi hărţi sinoptice de la un moment cât mai apropiat de cel în care se predă lecţia respectivă (preferabil hărţile din ziua respectivă), site-urile unor servicii meteorologice pe care sunt disponibile informaţii meteorologice în timp real, schiţe şi desene. Resursele procedurale utilizate sunt expunerea, explicaţia, descrierea, conversaţia, desenul pe tablă.

Elena-Maria Damian, Mureşan Mia Delia – Dezvoltarea abilităţii de a localiza fenomene geografice în timp şi spaţiu – Prezentare lucrare
În lucrare se prezintă modalităţi concrete prin care elevii din ciclul primar dobândesc competenţa de a localiza în timp şi spaţiu fenomene observate în mediul casă în anotimpul toamna. Observarea, analizarea şi interpretarea fenomenelor geografice cu caracter fizic şi socio-economic specifice toamnei se face din perspectivă interdisciplinară şi multidisciplinară fiind propuse aplicaţii la toate disciplinele de învăţământ (cunoaşterea mediului, matematică, muzică, limba română, abilităţi practice, educaţie fizică, educaţie plastică etc.).

Dorina Dan – Modalităţi de explorare a mediului înconjurător – Prezentare lucrare
Scopul urmărit in cadrul activităţilor de cunoaştere a mediului este: dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului, stimularea curiozităţii pentru investigarea acestuia; formarea şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a mediului în vederea dezvoltării unui comportament pozitiv faţă de acesta. Prin activităţile desfăşurate cu copii de 4-7 ani s-au urmărit obiectivele: observarea, descrierea şi înţelegerea elementelor mediului înconjurător; efectuarea unor operaţii experimentale, simple, pentru a descoperi reacţiile mediului; perceperea şi diferenţierea existenţei unor interacţiuni între copil şi mediu; participarea activă în cadrul unui grup pentru investigarea unei situaţii de natură; manifestarea disponibilităţii copiilor de-a participa la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului aplicând cunoştinţele dobândite; înţelegerea necesităţii protejării mediului şi identificarea unor reguli şi norme de comportament ecologic în diverse situaţii.
Prin metodele folosit (conversaţia, explicaţia, observaţia, experimentul, problematizarea, studiu de caz, învăţarea prin descoperire, jocul de rol, instruirea asistată de calculator, învăţarea prin proiecte etc.) copiii au înţeles modul de funcţionare a mediului, problemele cu care se confruntă, precum şi necesitatea implicării lor de la cea mai fragedă vârstă în rezolvarea acestora. Activităţile desfăşurate deschid pentru copii ştiinţă, le uşurează însuşirea noţiunilor despre mediu, deoarece s-a pus accentul pe folosirea cunoştinţelor în contexte variate,  pe rezolvarea de situaţii-problemă, situaţii-experiment, pe dezvoltarea gândirii şi a raţionamentelor specifice. Lucrarea reprezintă un instrument didactic cu un pronunţat caracter aplicativ, un ghid al învăţării prin participare, o modalitate de manifestare a unei perspective acţionale a educaţiei pentru mediu,  printr-o redimensionare a relaţiei dintre ,,a şti” şi ,,a face”.

Mirela Dan – Lectura geografică - prilej de cunoaştere a frumuseţilor patriei – Prezentare lucrare
În lecţiile de geografie se utilizează lecturi geografice extrase din diferite surse: opere literare, reviste, ziare, din reţeaua Internet. Aceste lecturi sunt identificate de către profesor sau de către elevi în activitatea de documentare. Pentru centrarea activităţii pe elev, lecturile geografice sunt prezentate de către elevi. În timpul unei lecţii se pot integra mai multe lecturi scurte pentru ca elevii să nu se plictisească. Prin lecturi geografice informaţiile se fixează temeinic în memoria elevilor.

Monica Dan, Mariana Sîmpălean – Interdisciplinaritate în predarea geografiei la ciclul primar – Simpozion
La clasa a IV-a elevul studiază geografia României. Învăţătorul are rolul de a face conţinuturile cât mai accesibile. Tratarea interdisciplinară a acestor conţinuturi mobilizează elevii în realizarea de conexiuni cu celelalte discipline de învăţământ sau cu activităţile extraşcolare. Se prezintă câteva activităţi interdisciplinare desfăşurate pe parcursul clasei a IV-a: activităţi de modelare a hărţii României din plastilină, argilă;  realizarea de colaje reprezentând diferite hărţi, utilizând tehnici şi materiale diferite; elaborarea de planuri ale unor zone prin desenarea de elemente convenţionale sau şi simboluri proprii; jocuri de orientare, folosind repere naturale sau elemente detaşabile la tabla magnetică; descoperirea unor caracteristici ale elementelor geografice prin observarea unor imagini sau din lecturi geografice; exerciţii de redactare a unor texte despre fapte şi fenomene geografice observate; jocuri, concursuri pe teme geografice; excursii, drumeţii.

Steluţa Dan, Dumitru-Mihail Virgil – Proiectarea didactică-premisă esenţială pentru învăţarea de calitate a Geografiei – Prezentare lucrare
Profilul cadrului didactic cuprinde ca şi competenţă de natură psihopedagogică şi metodologică pe aceea de a proiecta activităţi instructiv – educative şcolare şi extraşcolare pe diferite perioade de timp.  Proiectarea didactică, una din activităţile esenţiale ale cadrului didactic, este expresia culturii pedagogice, psihologice şi metodologice a cadrului didactic dar în acelaşi timp oferă prilejul afirmării creativităţii didactice a celui care o realizează.  Activitatea de proiectare este încărcată de o responsabilitate deosebită, derivată din considerente de  deontologie profesională. În acord cu perspectiva învăţării permanente, dezvoltarea componentei  mai sus  menţionate face obiectul formării iniţiale, precum şi a formării continue a cadrului didactic. În momentul de faţă, formarea iniţială, cât şi cea continuă  a cadrelor didactice se desfăşoară pe fundalul reformei de tip comprehensiv,  care se derulează în învăţământul românesc. Aceasta presupune, printre altele, o nouă paradigmă educaţională. Viitoarele cadre didactice  se pregătesc pentru a manifesta un comportament de prestator de servicii pentru educaţie. Învaţă să se mişte într-o dinamică a proiectării bazată pe experienţele pozitive ale trecutului, dar orientate cu prioritate spre logica viitorului, logica acţiunii educaţionale. Viitorii dascăli învaţă să îşi centreze acţiunile,  inclusiv pe cea de proiectare, pe beneficiarii acestora  -  elevii,  profesioniştii  începutului  de secol  XXI. În contextul de reformă în care ne găsim, este important şi trebuie  ca accentul  să cadă, în formarea iniţială şi cea continuă  a cadrelor didactice, pe articularea teoriei cu practica, pe formarea de tip operaţional.  Formarea iniţială şi mai ales cea continuă a cadrului didactic urmăreşte practicarea ,reflexivă” a  profesiunii de dascăl.  În consecinţă, se poate aprecia că proiectarea efectivă a unei lecţii reprezintă nu numai parcurgerea unui  algoritm procedural,  ci  este  şi un prilej de dezvoltare personală  inovativă, o aplicare nerutinieră, în  funcţie de context, a cunoştinţelor şi competenţelor. Se poate astfel aprecia că esenţa formării iniţiale şi continue a cadrului didactic, este motivarea acestuia pentru a produce schimbarea în procesul de predare – învăţare – evaluare, pe care acesta îl desfăşoară într-o instituţie de învăţământ. Responsabilitatea sa majoră este de a asigura condiţii optime de învăţare pentru toţi elevii. Cum învăţarea are loc datorită interacţiunii unui grup de factori, există toate motivele, ca prin formarea   iniţială şi continuă, cadrul  didactic să  fie pregătit în spiritul unui optimism creativ – astfel, acesta va înţelege că tot ceea ce face, deciziile pe care le ia în momentul proiectării, experienţa pe care o acumulează în şcoală, tipul de relaţie cu elevii, pe care-l exersează în practica pedagogică, au toate o influenţă majoră asupra progresului pe care-l vor realiza  elevii  cu  care  lucrează.

Nicoleta David, Andrea Schall – Dezvoltarea abilităţilor practice prin predarea geografiei – Prezentare lucrare
În lucrare se analizează ce abilităţi practice se pot dezvolta prin utilizarea manualului de geografie în limba engleză utilizat pentru predarea cunoştinţelor despre SUA şi UK. Se insistă pe dobândirea de către elevi a competenţei de orientare în spaţiu şi timp prin rezolvarea unor exerciţii, prin utilizarea hărţilor, a diagramelor, a fotografiilor şi a altor materiale ilustrative.

Simona-Raluca Dobrescu, Daniela Ioviţă – Valorificarea articolelor din ziare în lecţii. Predare în echipă – Atelier
Se analizează împreună cu participanţii articole din ziare referitoare la inundaţiile din diferite regiuni ale ţării. Scopul analizei este de a identifica în grupuri, pentru fiecare regiune, cauzele, condiţiile, consecinţele inundaţiilor, factorii implicaţi şi modul în care au reacţionat în condiţii de criză, măsurile care s-au luat pentru înlăturarea efectelor.

Daniela Drăgan – Rolul autoevaluării în realizarea unei învăţări de bună calitate – Prezentare lucrare
Lucrarea este fundamentată teoretic pe conceptul de ,,enpowerment”, conform căruia elevul este asistat de către un mentor care îi transferă rolul de evaluator. Elevul este transpus în diferite situaţii de învăţare în care are posibilitatea să  autoevalueze propriul proces de învăţare şi propriile rezultate, comparativ cu ale colegilor şi cu anumite criterii de evaluare. În lucrare se prezintă tehnici de autoevaluare a unor rezultate prezentate oral, practic şi în formă scrisă, alături de impactul acestora asupra elevilor şi de valoarea lor formativă.

Eliza Maria Dulamă – De la un conţinut de calitate spre o predare şi o învăţare de calitate - Prezentare lucrare
Se analizează texte informative şi texte explicative din manualele şcolare şi metodele de predare adecvate acestora. Se compară texte din manualele editate în România cu cele editate în Franţa. Pentru creşterea calităţii predării şi a învăţării se prezintă modalităţi de analizare şi de interpretare a diagramelor, a hărţilor şi a fotografiiilor în lecţiile de geografie în aşa fel ca elevii să înveţe într-un mod activ şi să îşi dezvolte abilităţile de gândire critică, de gândire creatoare. Se ajunge la concluzia că o predare de calitate depinde în lecţie cel mai mult de competenţa profesorului, iar învăţarea de calitate depinde de competenţa de a învăţa a elevului, de competenţa profesorului de a-i organiza învăţarea şi de factori care depind strict de elev..

Eliza Maria Dulamă, Dragoş Gurscă – Instruirea asistată de calculator în lecţia de geografie – Masă rotundă
Scopul acestei mese rotunde este de a primi de la participanţi un feed-back referitor la utilizarea soft-ului educaţional în lecţiile de geografie, de a identifica nevoile şi dificultăţile cu care se confruntă aceştia în utilizarea unor produse didactice în format electronice. Prin discuţii de urmăreşte de asemenea, găsirea unor soluţii practice pentru crearea de soft educaţional şi de utilizarea a acestuia în lecţii şi în afara lor. Organizatorii sunt interesaţi de cunoaşterea gradului de utilizare în şcolille din România a softului educaţional, de identificarea profesorilor care au preocupări în crearea şi utilizarea de soft.

Mircea Florescu – Drumurile europene – Prezentare lucrare
România se încadrează în culuarul IV latitudinal şi IX longitudinal. În acest careu, teritoriul naţional este traversat de o serie de rute care se pot clasifica în: magistrale transcontinentale; rute regionale (cu desfăşurare în spaţiul balcanic şi vest Marea Neagră); rute transfrontaliere; rute naţionale; rute de racord între rutele naţionale. În timpul lecţiilor de geografie elevii analizează aceste rute pe hărţi. Ei au posibilitatea să efectueze călătorii diverse pe întreg continentul, să facă anumite calcule referitoare la lungimea traseului şi să rezolve diferite situaţii-problemă cu care se confruntă parcurgându-le.

Mircea Furdui – Evaluarea sumativă la clasele IX-XII. Elaborarea testelor, analiza şi interpretarea rezultatelor – Prezentare lucrare
În lucrare se prezintă mai multe teste de cunoştinţe care au fost aplicate la clasele de liceu şi de Sam, în special la finalul parcurgerii unităţilor de învăţare. Fiecare test cuprinde itemi variaţi ca mod de alcătuire şi ca scop vizat. Unii itemi solicită activarea unor cunoştinţe stocate în memorie, alţi itemi solicită exersarea operaţiilor gândirii pentru a restructura cunoştinţele n forme noi, pentru a efectua raţionamente, pentru a construi soluţii la situaţii-problemă. rezultatele obţinute de către fiecare elev au fost prelucrate statistic pentru a reliefa progresul fiecărui elev pe parcursul şcolarităţii, pentru a evidenţia eficienţa aplicării unui anumit item sau a testului în întregime. Rezultatele fiecărui test sunt reprezentate grafic.

Mircea Furdui – Teste de evaluare sumativă – Poster
Pe poster se prezintă mai multe teste de cunoştinţe care a fost aplicate la clasele de liceu şi SAM pe parcursul a mai multor ani şcolari şi rezultatele obţinute prelucrate statistic. Testele cuprind itemi de mai multe tipuri. Itemii sunt corelaţi cu obiectivele de referinţă specificate în programa şcolară. Prin aceşti itemi se solicită atât cunoştinţe memorate de către elevi, cât şi cunoştinţe care se obţin printr-un efort de gândire, prin utilizarea operaţiilor gândirii, prin raţionament geografic.

Doina Giurgea – Prezentarea PowerPoint – Procedeu deosebit de eficient în predare şi o modalitate atractivă de învăţare – Prezentare lucrare
Realizarea unei prezentări, folosind aplicaţia PowerPoint, constituie un material didactic eficient, stimulativ şi atractiv, deosebit de util unui profesor în timpul predării. Prezentarea PowerPoint, nu necesită aparatură performanta pentru realizare; orice calculator cu sistem de operare Windows (chiar95), cu Microsoft Office (2000) instalat, poate rula aceasta aplicaţie, cu succes. Pentru exemplificare voi folosi aplicaţia practică, pentru disciplina opţională „Călători şi călătorii celebre”. Am constatat că: această alegere de prezentare a sporit implicarea participativă profesor – elev - părinte; că prezentarea PowerPoint este considerată atractivă şi captează în mod deosebit atenţia elevilor şi în general a auditoriului; astfel cursul s-a transformat, pentru auditoriu, într-un roman de aventuri captivant în imagini; prezentată alături de manual, a sporit interesul de cunoaştere al elevilor şi le-a incitat imaginaţia; prezentarea PowerPoint are avantajul că poate fi revăzută, prin accesarea de pe pagina web a profesorului, de câte ori se doreşte; se poate realiza astfel, un dialog constructiv, individual, pentru fiecare elev şi părinte în parte, care contribuie la îmbunătăţirea cursului, în funcţie de specificul şi interesele grupului ţintă. Numeroşi elevi din şcoală au devenit interesaţi şi dornici în fiecare an, să aleagă disciplina opţională „Călători şi călătorii celebre”. În concluzie, prezentarea PowerPoint este un procedeu eficient pentru profesori în predare şi pentru elevi o modalitate deosebit de atractivă de a învăţa.

Adina Glava, Cătălin Glava – Metoda proiectului de cercetare. Aplicaţii în didactica geografiei – Atelier
Atelierul propune analiza exigenţelor didactice specifice aplicării metodei proiectelor de cercetare în contexte şcolare şi explorarea diverselor tipuri de sarcini de învăţare ce pot fi formulate în cadrul proiectului

Florina Maria Groza, Simona Monica Chiţa – Utilizarea diagramelor în lecţia de geografie – Prezentare lucrare
Lucrarea prezintă modul în care se organizează activitatea cu elevii în lecţia de geografie, cu scopul de a analiza şi interpreta diagrame. S-a luat ca exemplu ,,Piramida vârstelor populaţiei municipiului Zalău. Esenţa realizării unor situaţii eficiente de învăţare constă în formarea gândirii critice a elevilor. Pentru dezvoltarea gândirii abstracte se adresează întrebări care  dirijează observaţia efectuată de şcolari, favorizând emiterea unor judecăţi de valoare: să explice condiţiile care au determinat evoluţia diferitelor contingente de populaţie, să formuleze prognoze sau tendinţe de evoluţie. Elevii învaţă: prin cooperare, valorificând cunoştinţele lor anterioare; prin informaţiile extrase din analiza şi interpretarea diagramelor exersându-se operaţiile gândirii. Se creează la şcolari o atitudine activă, orientată spre găsirea rapidă a răspunsurilor corecte. Acest mod de analiză si interpretare a diagramelor poate fi aplicat cu succes în activitatea didactică cu elevii din învăţământul preuniversitar deoarece asigură realizarea învăţării conştiente. Cunoştinţele dobândite de elevi sunt de bună calitate deoarece sunt obţinute prin efort intelectual propriu, iar memorarea este mult mai rapidă şi mai temeinică.

Eugenia Ilovan – Dezvoltarea creativităţii elevilor prin scrierea unui eseu – Prezentare lucrare
Studiul nostru prezintă avantajele pe care scrierea unui eseu nestructurat le oferă în demersul de dezvoltare a creativităţii elevilor la clasă. Am evidenţiat importanţa temei cu valoare simbolică, ce presupune variante multiple de abordare, astfel făcându-se apel la intuiţie, la imaginaţie şi la o atitudine perspectivistă. Importanţa didactică a lucrării noastre constă în oferirea unor exemple de bună practică în scrierea eseurilor nestructurate, precum şi de teme care sunt adecvate aplicaţiilor ce dezvoltă creativitatea.

Eugenia Ilovan – Jurnalul de călătorie – abordare didactică interdisciplinară – Prezentare lucrare
Interdisciplinaritatea, ca modalitate de realizare a unor conexiuni didactice şi de conţinut între diferite materii de studiu, se pune în valoare deplin prin abordarea didactică a jurnalelor de călătorie aparţinând primilor „descoperitori” români (Nicolae Milescu, Ion Codru Drăguşan şi Vasile Alecsandri). Tentaţia necunoscutului şi a înlăturării voalului ce se interpune între cititor şi cunoaşterea articulaţiilor fizice şi antropice ale spaţiului devine o motivaţie pentru lectura textului aflat la graniţa dintre literatură şi geografie. În spiritul acestei abordări, lucrarea noastră oferă câteva soluţii pragmatice de utilizare eficientă a jurnalelor de călătorie în activitatea la clasă, atât în timpul lecţiilor de Limba şi literatura română, în cele de geografie, cât şi în cercurile de creaţie.

Oana-Ramona Ilovan – Orientarea elevilor şi a studenţilor în istoria descoperirilor geografice prin studiul hărţii – Prezentare lucrare
A învăţa din istoria hărţii înseamnă a învăţa despre deschiderea orizonturilor descoperitorilor şi, implicit, a omenirii întregi, spre ce este Terra. În acest studiu prezentăm o modalitate de motivare şi de atragere a elevilor şi a studenţilor  pe un traseu al citirii hărţii şi al lecturării impactului pe care descoperirile geografice l-au avut asupra dezvoltării Lumii Vechi şi a Lumii Noi. În acest scop, lucrarea noastră include exemple de hărţi ce marchează depăşirea unor praguri în cunoaştere şi în relaţionarea la Lumea Nouă, cu apariţia unor noi regiuni, o “hartă” temporală a evenimentelor ce au influenţat înlăturarea “petelor albe” şi a celor ce au survenit acestei acţiuni. Semnificaţia studiului nostru constă în prezentarea unei activităţi didactice, de orientare a studenţilor şi a elevilor în istoria descoperirilor geografice cu ajutorul studiului unor hărţi, majoritatea vechi, în care suportul informativ  este expus într-o formă sintetizată, cu valoare de ghid.

Oana-Ramona Ilovan, Florin Bucilă – Importanţa abordării ecotehnice în predarea Geografiei Regionale – Prezentare lucrare
Termenul de „ecotehnie” lansat de J. Y. Costeau la sfârşitul anilor 1980 şi definit ca „abordarea holistă a dezvoltării socio-economice” a stat la baza unor programe europene de management durabil al capitalului natural şi al celui social (aşa cum aceste două concepte sunt definite în Ecologia Sistemică). Scopul lucrării noastre este acela de a prezenta un model teoretic, cu valenţe de ghid, care îl va ajuta pe profesorul de Geografie (în activitatea cu studenţii sau cu elevii), în abordarea fenomenelor şi proceselor geografice din perspectiva dezvoltării pe termen lung a sistemelor regionale pe care acestea le afectează. Pentru aceasta, vom sublinia similitudinile şi diferenţierile dintre ceea ce J. Y. Costeau numea „o parte integrantă a filozofiei viitorului omenirii”, adică ecotehnia, şi coordonatele dezvoltării aşa cum sunt acestea prezentate în studiile teoretice şi aplicate de Geografie Regională. Punctele majore de suprapunere între obiectivele ecotehniei şi cele ale studiului integrat în Geografia Regională sunt dezvoltarea durabilă şi necesitatea unor abordări interdisciplinare pentru gestionarea eficientă a resurselor naturale şi umane.

Viorel Ionaşcu, Anca-Mihaela Cîrcu - Determinarea potenţialului turistic în zonele umede – Poster
Această lucrare îşi propune să determine capacitatea de suportabilitate a activităţilor recreative în zonele umede din Dobrogea. Elementele cheie analizate sunt: caracteristicile spaţiului geografic (natural, rural sau urban), resursele turistice, tipul de activităţi şi impactul lor, profilul vizitatorilor. Capacitatea actuală de primire a vizitatorilor precizează presiunea şi statutul zonelor umede prin parametrii fizico-ecologici, culturali şi socio-demografici. A doua componentă, capacitatea permisivă, este analizată prin indicatorii economici ca răspuns la necesităţile sociale şi politice. Cel mai important obiectiv al studiului este de a realiza o metodologie aplicabilă şi în alte regiuni asemănătoare din România.

Viorel Ionaşcu, Marius Popescu – Interdisciplinaritate în Geografie. Studiu de caz: Motivaţiile psihologice ale călătoriei – Poster
Lucrarea de faţă prezintă rezultatele chestionarelor pe tema motivaţiilor călătoriei aplicate în zona turistică Dobrogea. În perioada aprilie – septembrie 2005 au fost realizate un număr de 48 interviuri cu subiecţi interesaţi să viziteze obiective situate în arii protejate (Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, Parcul Naţional Măcin, rezervaţii naturale din Podişul Dobrogei). Motivaţiile vizitatorilor au fost punctate valoric pe o scală de la 1 la 5 şi în baza lor au fost elaborate recomandări privind managementul activităţilor turistice în zona de studiu.

Crina Laura Ionescu, Sorina Rebecca Daneş – Reţeaua de noţiuni – Metodă interactivă de predare-învăţare – Atelier
În desfăşurarea procesului de predare – învăţare, metodele interactive ocupă un loc important datorită caracterului lor sistematic şi dinamic care declanşează mecanismele psihologice ale învăţării. Reţeaua de noţiuni – metodă activă – vizează nu doar obţinerea unei performanţe imediate ci şi creşterea eficienţei demersului didactic prin participarea efectivă a elevilor în procesul de predare-învăţare. Pe parcursul etapelor sale (captarea atenţiei, împărţirea pe grupe, lucrul efectiv în grup, prezentarea posterelor, fixarea cunoştinţelor) se declanşează utilizarea proceselor cognitive conducând la formarea şi dezvoltarea unor competenţe şi deprinderi complexe, din care amintim: spiritul de echipă, colegialitatea, dialogul, toleranţa (specifice lucrului pe grupe), analiza şi sinteza (în cadrul învăţării autodirijate), sistematizarea şi argumentarea (utilizate în prezentarea posterului) etc.

Gabriela Iosof  –  Rolul desenului geografic în adâncirea procesării informaţiilor – Atelier
De ce să optăm pentru a utiliza desenul geografic în lecţia de geografie? Deoarece desenul geografic are multe funcţii şi permite o adâncire a procesării informaţiei. Conţinuturile de învăţat pot fi reţinute, astfel  în memoria de lungă durată. Acest atelier ajută profesorii să reflecteze asupra a ceea ce poate reprezenta învăţarea activă, în termeni practici, într-o secvenţă de învăţare la o oră de geografie. Ei vor fi stimulaţi să îşi cristalizeze părerile legate de rolul desenului geografic în dezvoltarea capacităţii creatoare şi de muncă intelectuală independentă a elevului. Elevul pus în situaţia de a descoperi realitatea înconjurătoare tinde, prin desen geografic spre autoperfecţionare, contribuind la dobândirea de noi cunoştinţe de care are nevoie.

Daniela Ioviţă – Utilizarea fotografiilor în studiul reliefului – Poster
Se prezintă modul de abordare în lecţie a reliefului carstic. Posterul este structurat în două părţi: o parte vizează exocarstul, iar partea a doua endocarstul. În poster sunt evidenţiate prin text conceptele şi modul de producere a fenomenelor. Fenomenle sunt ilustrate prin mai multe fotografii.

Ioan Sebastian Jucu – Eficienţa învăţării disciplinelor geografice prin taberele de studiu – Poster
Forma de organizare a procesului instructiv-educativ, tabăra şcolară de studio are un rol bine determinat în ceea ce priveşte pregătirea elevilor, atât sub raportul instruirilor, dar şi cu privire la formarea unor priceperi, deprinderi şi abilităţi practice, a unor moduri de acţiune utile în viaţa de zi cu zi. Organizate cu precădere în vacanţele de iarna sau primăvară, ele au ca scop principal, pregătirea temeinică a elevilor pentru examenele de sfârşit de ciclu şcolar, şi pentru concursuri sau olimpiade. Tabăra şcolara (recreativă şi de studiu) se constituie într-o deplasare în afara localităţii de reşedinţa, pe o perioadă mai mare de timp (în funcţie de scopul concret şi obiectivele propuse) în care elevii prin diferite activităţi geografice şi moduri de acţiune coordonate de profesori îşi pot forma un sistem de achiziţii cognitive, utile în realizarea ori atingerea unor performanţe deosebite. În acest cadru extraşcolar se pot forma abilităţi şi deprinderi practice prin studiul direct in teren. Acest mod de învăţare este unul complex deoarece implică în desfăşurarea sa mai multe variabile de care este necesar a se ţine seama. Semnificaţia, particularităţile, eficienţa şi rezultatele taberelor de studiu se vor regăsi în această lucrare, care este bazată pe experienţele didactice concrete din ultimii cinci ani.

Ioan Sebastian Jucu – Sesiunile de comunicări cu profil geografic pentru elevi, modalitate activă de învăţare şi dezvoltare a personalităţii elevilor – Poster
Prezenţa sesiunilor de comunicări cu profil geografic pentru elevi, în contextual educaţional contemporan este recentă. Generate fiind de necesitatea unor noi metode de studiu în cadrul şcolar, acest gen de manifestare didactică atrage atenţia elevilor şi a cadrelor didactice. Considerată o activitate care nu solicită obligativitatea participării tuturor celor care învaţă, ea este deschisă pentru elevii pasionaţi de studiul geografiei, de cercetare, de informare şi pentru elaborarea unor lucrări, care reflectă munca independenta născuta din pasiune, îndrumată şi coordonată de profesorul de geografie. Comunicările elaborate şi prezentate de către elevi răspund imperativelor educaţiei actuale, prin abordarea unor teme inter şi multidisciplinare, prin originalitate, prin dezvoltarea abilităţilor de cercetare şi practice. În lucrarea se încearcă să se releve prin prisma practicii concrete, necesitatea acestui mod de învăţare în perimetrul şcolar, noţiunile şi etapele pe care profesorii organizatori sau coordonatori trebuie să le cunoască şi să le parcurgă în vederea organizării şi desfăşurării, scopul şi obiectivele educaţionale acestor manifestări şi o serie de concluzii care să fundamenteze prezenţa sesiunilor de comunicări pentru elevi în sfera metodologiei didactice.

Ioana Jurca, Dorina Cazan – Prezentarea realităţii înconjurătoare la ciclul primar şi gimnazial prin intermediul lecturii geografice – Prezentare lucrare
Lucrarea îşi propune să aducă în prim plan câteva din valenţele pe care lectura geografică  le are, în cadrul amplului proces de prezentare a realităţii înconjurătoare, la ciclul primar şi gimnazial. Încercând să evidenţieze cerinţele lecturii geografice, metodologia acesteia, precum şi etapele lecţiei când este cel mai indicat să folosim acest mijloc didactic, lucrarea scoate în evidenţă, o serie de strategii moderne, de utilizare a lecturii geografice în interdependenţă cu alte mijloace şi metode didactice, aşa cum se practică cu succes şi în alte sisteme de învăţământ din Europa.

Kerekes Adelhaida – Conceptualizarea şi proiectarea disciplinei integrate "Ştiinţe" în învăţământul gimnazial – Prezentare lucrare
Cercetarea este consacrată problemei conceptualizării şi proiectării disciplinei integrate ,,Ştiinţe” în învăţământul gimnazial. În teză s-a prezentat: reperele conceptuale ale integralizării cunoaşterii umane; conceptul disciplinei şcolare integralizate; conceptul şi structura Modelului disciplinei şcolare integrate Ştiinţe; datele experimentului. În contextul curriculumului integralizat pentru disciplina Ştiinţe, a avut loc regândirea obiectivelor educaţionale care integrează cunoştinţele ştiinţifice de la disciplinele fizică, biologie şi chimie, în aşa fel, pentru ca în timp să se poată dezvolta la elevi competenţe specifice gândirii integrate. În conceperea curriculumului ne-am bazat pe curriculumul propus de R. W. Tyler  şi pe modelul de curriculum integrat a lui M. Ingram. În selectarea conţinuturilor am folosit ca sursă de inspiraţie ,,Cadrul metodologic propus pentru conţinuturi” de G. Văideanu şi ,,Piramida informaţiilor ştiinţifice” propusă de I.Ferenczi, V. Preda, iar în experimentarea unităţilor de învăţare s-au folosit instruirea interactivă şi tehnologia didactică propuse de E. Păun şi D. Potolea. Standardele de evaluare sunt centrate pe elev. Pentru atingerea standardelor am folosit teste de o nouă ,,generaţie”. Rezultatele cercetării au confirmat supoziţiile din ipoteză şi tezele înaintate spre susţinere, demonstrând necesitatea reformării sistemului de învăţământ pe curriculum integralizat la disciplina ,,Ştiinţe” pentru clasele gimnaziale.

Nicolae Lazăr – Utilizarea fotografiei în învăţarea geografiei – Prezentare lucrare
Trăim într-o civilizaţie a imaginii, suntem  tot mai mult ,,consumatori de imagini’’ pentru că le privim, le producem sau suntem zilnic puşi în  situaţia să le folosim, să le descifrăm, să le interpretăm. Fotografia este nu numai o amintire, ci şi un excelent instrument ce poate fi utilizat de profesorul de geografie în procesul instructiv – educativ sau ca mijloc de ilustrare a observaţiilor din teren. Fotografia este strâns legata de observaţie, iar observaţia este una dintre bazele demersului ştiinţific. Un conţinut bun în fotografie înseamnă o organizare a elementelor, care permite privitorului să înţeleagă tot ceea ce a vrut să comunice cel care a propus fotografia. În lucrare se aduce în prim plan posibilitatea folosirii fotografiei ca resursă didactică deoarece este una dintre cele mai expresive mijloace de redare, într-o gamă largă de tonuri cromatice şi de contraste, a componentelor realităţii înconjurătoare.

Geta Lăpuşte – Evaluarea procesului de învăţare şi a rezultatelor învăţării – Prezentare lucrare
Lucrarea este fundamentată pe aserţiunea că ,,înţelepciunea copilului este jocul”. În timpul jocului elevul poate fi solicitat la un efort mintal similar celui depus într-o activitate didactică obişnuită când i se cere să observe, să identifice, să denumească, să explice, să localizeze etc. El efectuează operaţii mintale motivat, într-o activitate plăcută, atractivă, mobilizându-şi toate resursele pentru îndeplinirea sarcinii jocului. Având impresia că se joacă, el realizează cea mai autentică învăţare (Maria Ilinca, Revista învăţământului primar nr.1, 2001). Se prezintă o lecţie de evaluare prin jocuri geografice cu tema „Varietatea pământului românesc”. În cadrul atelierul se propune participanţilor recapitularea şi sistematizarea cunoştinţelor referitoare la relief, ape, oraşe printr-o serie de jocuri geografice.

Geta Lăpuşte – Învăţarea prin cooperare. Probleme fundamentale ale lumii – Masă rotundă
Posterele sunt realizate de echipe de câte patru elevi la clasele a VII-a la ora de curs opţional. Temele au fost alese dintr-o listă de teme propuse şi identificate de elevi ca fiind probleme fundamentale actuale ale lumii. Cu toate că este un opţional transdisciplinar el completează cunoştinţele de geografie, cele de cultură generală. Sunt prezentate: 1) Catastrofe naturale: uragane, inundaţii. seisme, vulcanism, El Nino, incendii, tsunami; 2) Sărăcia: cauze. răspândire, consecinţe, soluţii, aspecte demografice specifice, aspecte sociale specifice; 3) Poluarea; 4) Lipsa de civilizaţie: conceptul de civilizaţie, persoană civilizată/necivilizată, societate civilizată/necivilizată, consecinţe, soluţii, evaluarea oraşului natal şi a României; 5) Conflictele şi terorismul;6) Consumul de droguri şi SIDA Elevii învaţă să colaboreze, să se informeze, să abordeze corect subiecte de maxima actualitate, dobândesc un vocabular nou de actualitate, cunosc instituţii din oraş, învaţă să ia atitudine, să observe corect şi critic societatea, dobândesc sentimente de solidaritate, socializează mai uşor, fac observaţii în cunoştinţă de cauză sau să nu se exprime când nu ştiu sau nu au nimic de zis în unele situaţii.

Mirela Mazilu – Geografia şi dezvoltarea durabilă – Prezentare lucrare
Dezvoltarea unei comunităţi are o importanţă social-economică şi o componentă teritorială, strâns legate însă între ele. Or, geografia are o tangenţă vizibilă cu dimensiunea teritorială a acţiunii sociale, teritoriul fiind suportul material şi energetic al acţiunii transformatoare exercitată asupra elementelor mediului geografic. În această optică geografică, dezvoltarea durabilă reprezintă intenţia asigurării unor posibilităţi maxime de metamorfoze ulterioare, în condiţiile modificărilor raţionale ale mediului înconjurător. Acest articol analizează câteva aspecte ale inserţiei geografiei în dezvoltarea durabilă, supunând reflecţiei specialiştilor din geografie şi alte domenii conexe opinii proprii privind acest aspect dual de perspectivă, supus el însuşi unui control minim al vectorului timp.

Mihaela Mihalachi – Educaţie geografică în Antichitatea Clasică? – Prezentare lucrare
Geografia ca ştiinţă de sine stătătoare îşi are originile în Antichitatea clasică, la fel ca şi primele teoretizări despre educaţie. Lucrarea de faţă încearcă să determine eventualele legături între cele doua ştiinţe la momentul apariţiei lor. Căutarea în izvoarele scrise a unor indicii privind modul în care geografia era privită la vremea respectivă a evidenţiat existenţa mai multor atitudini privind apartenenţa acesteia la grupul ştiinţelor considerate necesare pentru desăvârşirea cetăţeanului model – obiectiv primordial al educaţiei în societatea greco-romană – pornind de la primele scrieri cu caracter istorico - geografic datate la sfârşitul sec. VI a. Chr., trecând prin perioada de expansiune ştiinţifică a lumii elenistice şi culminând cu universalismul asumat al lumii romane. Parcurgând aceste etape, educaţia geografică poate fi probată sau nu în funcţie de gardul de dezvoltare al ştiinţei în sine, de ideologia prelevantă în epocă, dar şi de gradul de interes individual.

Cristina Mihaela Miron – Învăţarea implicită şi învăţarea explicită – Atelier
În atelier se propune participanţilor să efectueze o analiză SWOT la geografie regională. Acest mod de lucru a fost aplicat cu elevii din clasa a VI-a, în grupuri mici, când au abordat conţinutul lecţiei Elveţia şi au completat în tabel punctele tari, punctele slabe, oportunităţile şi pericolele referitoare la acest stat. Pe parcursul atelierului se discută cum anume pot învăţa elevii conceptul de învăţare implicită şi de învăţare explicită şi ce strategii de învăţare pot dobândi cu ajutorul profesorului.

Elena Moaleş, Silvia Durigu – Cunoaşterea orizontului local în învăţământul preşcolar – Prezentare lucrare
Orizontul local şi apropiat trebuie să constituie sistemul predilect al învăţării pentru preşcolari. Aceştia realizează o serie de impresii care provin direct de la locurile în care trăiesc cu tot ceea ce îi înconjoară: plante, animale, anotimpuri. Antrenarea sistematică şi multilaterală a analizatorilor în proiectul de cunoaştere constituie un obiectiv important în predarea primelor noţiuni de geografie. Plimbările şi excursiile în natură sunt cele mai eficiente mijloace pentru cunoaşterea directă şi concretă a mediului. Copiii au studiat relieful variat din jurul oraşului Târgu Mureş, au observat principalele forme ale acestuia şi cursul râului Mureş care traversează oraşul de la est la vest.

Ana Moise, Margareta Boraci, Adelina Simiantu – Programul LSDGC în grădiniţă - alternativă de obţinere a valorii adăugate în educaţia preşcolară?! – Masă rotundă
Cadrul teoretic de analiză a prezentului demers se constituie pe două nivele fundamentale: cadrul axiologic, psihologic şi pedagogic descris de noile orientări ale didacticii preşcolare moderne în România şi perspectiva Programului R.W.C.T. asupra fenomenului educaţional (socio-constructivism, învăţare metacognitivă, pedagogia democratică). În context de reformă, problema principală a practicienilor din învăţământul preprimar este de a prefigura  un nou sistem metodologic, menit să asigure socializarea preşcolarilor şi pregătirea lor pentru şcoala. Scopul implementării  Programului R.W.C.T. în grădiniţă este asigurarea autonomiei cognitive şi educative a preşcolarului, ca imperativ al integrării sale şcolare şi sociale. Proiectul judeţean de promovare a strategiilor de gândire critică - ,,Dezangajarea limitării” - este un experiment derivat din nevoia de diversificare şi extindere a ofertei educaţionale capabilă să genereze în mod eficient valoarea adăugată a procesului educaţional. Grupurile ţinta, aparţinând segmentului preprimar,  sunt: preşcolari (12 grupe-pilot), părinţi şi cadre didactice (20). Rezultatele experimentului, în condiţii de adaptabilitate a strategiilor  R.W.C.T. la particularităţile vârstei preşcolare, demonstrează achiziţiile dobândite de grupurile ţintă în contextul aplicării unei pedagogii active şi interactive. Plus-valoarea implementării  Programului la nivel preprimar constă în: redimensionarea relaţiilor interpersonale, autonomia cognitivă şi educativă a preşcolarilor, gradul de implicare în decizia educaţională, dezvoltarea şi/sau profesională.

Anişoara Mondescu, Alin Ion Mondescu, Nicolae Dan Mondescu – Educaţia prin Geografie în Contextul Reformei Învăţământului – Prezentare lucrare
Predarea – învăţarea geografiei în clasa a IV-a dimensiuni educaţionale noi: educaţia geoecologică, educaţia europeană, educaţia umanistă, educaţia pentru globalitate. Dimensiunea geoecologică reflectă principala problemă actuală a lumii contemporane: cunoaşterea, conservarea şi reabilitarea mediului înconjurător. Referitor la dimensiunea europeană, la clasa a IV-a este esenţială în formarea unui interes pentru Europa nu cantitatea de informaţii, ci acele competenţe şi abilităţi minime care-i permit elevului să studieze în viitor probleme europene. Dimensiunea economică a geografiei capătă dimensiuni educaţionale noi în condiţiile generalizării economiei de piaţă care îmbină elemente legate de eficienţă, accesarea resurselor şi atenţia pentru mediul ambiant. Dimensiunea interdisciplinarităţii are geografie o semnificaţie deosebită deoarece, prin structura sa interioară, ca ştiinţă atât a naturii cât şi a societăţii, sintetizează aspecte ale cunoaşterii şi practicii umane. Dimensiunea naţională se poate realiza printr-un sistem educaţional calitativ nou, care să aibă ca nucleu geografia României. Dimensiunea culturală a geografiei răspunde unei necesităţi educaţionale obiective: perceperea unor spaţii cu o profundă tradiţie şi vocaţie culturală. Dimensiunea umană redă problematica societăţii omeneşti şi coordonatele ei spaţiale, temporale şi în legătură cu elementele mediului înconjurător. Dimensiunea regională a geografiei pune în evidenţă identitatea specifică a fiecărui loc prezentat, diferenţierile individuale faţă de elementele generale.

Alexandrina Mucenic, Hilda Maria Frum – Utilizarea tabelelor în geografie – Poster
În poster se prezintă scopul demersului didactic în care se utilizează tabelele, situaţiile de învăţare organizate pe baza tabelelor, tabele de diferite tipuri completate de către elevi şi studenţi. In final se prezintă concluziile referitoare la eficienta utilizării tabelelor în lecţii şi bibliografia din care au fost extrase exemple şi suportul teoretic.

Alina Mureşan, Monica-Roxana Voitovici – Lecţia virtuală – Prezentare lucrare
În  lucrare se analizează proiectele lecţiilor virtuale oferite de către Discovery Channel. în reţeaua Internet. Lecţiile constituie resurse pentru predarea geografiei regionale, în special la nivelul statelor. Pentru studiul fiecărei ţări există un proiect de lecţie şi adrese de website-uri care pot fi accesate pentru a studia anumite materiale grafice, hărţi, fotografii, texte etc. În lucrarea se analizează în ce măsură se pot prelua informaţii din acest website şi cum anume pot fi utilizate în sistemul de învăţământ românesc.

Alina Mureşan, Monica-Roxana Voitovici – Slide-show-ul – modalitate eficientă pentru învăţarea geografiei regionale – Prezentare lucrare
În lucrare se analizează şi se demonstrează cum anume se poate realiza o prezentare în Power Point a unei ţări (Polonia) în aşa fel ca elevii să fie stimulaţi să înveţe temeinic exersând operaţiile gândirii. În cadrul acestui slide-show sunt utilizate diferite materiale ilustrative (hărţi, diagrame, imagini, desene schematice) şi diferite metode şi procedee didactice (conversaţia, observarea, analiza). Prezentarea este proiectată în aşa fel ca elevii să  fie motivaţi să înveţe.

Mircea Mureşianu – Posibilităţi de aplicare a principiului cauzalităţii prin intermediul călătoriilor imaginare pe hartă – Atelier
Conceperea şi realizarea, în ultimul deceniu, a unor planigloburi fizico-geografice în cuprinsul cărora sunt trasate şi graniţele statelor oferă posibilitatea „organizării” de excursii sau călătorii imaginare pe hartă, prin ţările desfăşurate de-a lungul principalelor paralele ale Globului (Ecuator, Tropice, Paralelele de 45°, Cercurile Polare). Se conturează astfel posibilitatea realizării unor analize comparate între aceste ţări, prin descoperirea unor corelaţii între principalele componente ale cadrului fizico-geografic, stimulându-se, implicit, aplicarea principiului cauzalităţii, ca lege fundamentală în geografie.

Veronica Nicoară – Utilizarea tehnologiei GIS în predarea geografiei şi eficienţa acestei metode în îmbunătăţirea performanţei şcolare în învăţământul liceal – Prezentare lucrare
Lucrarea se vrea a fi un studio longitudinal care să propună noi perspective în predarea geografiei prin metode alternative care au ca principal scop îmbunătăţirea performanţei şcolare şi implicit facilitarea însuşirii cunoştinţelor de geografie de către elevii din învăţământul liceal. Studiile din acest domeniu au demonstrat că utilizarea metodelor rigide în predarea geografiei scad interesul elevilor şi implicit au repercusiuni negative asupra ratei de asimilare a cunoştinţelor predate în clasă. Predarea cu ajutorul tehnologiei GIS (Geographical Information System) se vrea a fi una revoluţionară care vine în sprijinul elevilor pentru a le deschide noi orizonturi şi noi interese în descoperirea lumii fascinante pe care geografia o poate oferi.

Teodora Niţu – Utilizarea internetului în procesul educaţional geografic – Prezentare lucrare
Tema pe care o abordez vizează modul în care elevii de gimnaziu utilizează metode moderne de studiu suplimentar. Acest studiu arată cât de interesaţi şi implicaţi sunt elevii în a-şi completa sau dezvolta cunoştinţele utilizând calculatorul. Am realizat un chestionar cu 24 de întrebări cu ajutorul căruia am obţinut informaţii legate de tema pe care o cercetez , ca de exemplu : cât timp alocă navigării pe internet, la ce sunt utile informaţiile pe care le caută , ce site-uri accesează, cine i-a îndrumat  în căutarea informaţiilor etc. Rezultatele au fost interpretate şi urmează a fi aplicate în cadrul orelor de geografie sau de CDS.

Iulia Pandia, Diana Emilia Fischer – Analiza SWOT în geografie – Poster
Se prezintă modul de realizare a unei analize SWOT şi diferite situaţii concrete în care poate fi propusă elevilor această metodă. Spre exemplificare se prezintă mai multe tabele completate de către elevi în lecţii şi de către studenţi în seminariile de didactica geografiei.

Lelia Papp – Posterul ca metodă didactică interactivă şi interdisciplinară de învăţare şi evaluare – Prezentare lucrare
În lucrarea se evidenţiază eficienţa posterului ca metodă didactică de învăţare cât şi ca instrument de evaluare complementară. Studiul se bazează pe activitatea realizată în timpul orei de limba engleză cu elevii claselor a IX-a de la Colegiul Economic „Nicolae Titulescu”, Baia Mare. Activitatea a constat în lucrul pe grupe (4-5 elevi), fiecare grupă având de elaborat un poster cu tema „Let’s visit the world!” (Să vizităm lumea!). Elevii au fost puşi astfel într-o situaţie asemănătoare cu cea dintr-o agenţie de turism, având rolul de a alege traseul unei excursii, de a planifica şi de a face reclamă acelei excursii, prin elaborarea unui afiş în limba engleză. Elaborarea afişului i-a îndemnat pe elevi la cooperare şi i-a antrenat într-o activitate complexă de utilizare a diferitelor surse de informare (agenţii de turism, reviste, internet, etc.), de colectare, analizare şi selectare a informaţiilor şi a materialelor din diferite domenii (geografie, istorie, cultură şi civilizaţie), de prezentare a produsului şi de evaluare a rezultatelor prin completarea unui chestionar.

Lelia Papp – Posterul – modalitate eficientă de învăţare  – Poster
Se prezintă postere realizate de către elevi în contextul lecţiilor de limbă engleză în care s-a abordat un conţinut cu specific de geografie. Chiar dacă aceste postere nu urmează tipicul posterelor de cercetare, ele sunt rezultatul investigaţiilor realizate de către elevi în teren, sintetizate în formă de poster.

Viorel Paraschiv – Dezvoltarea geografiei în ciclurile preprimar şi primar – Prezentare lucrare
Pornind de la cunoaşterea locului şi rolului disciplinei în Curriculum naţional, în corelaţie cu evaluarea programelor şi a manualelor, propunem măsuri corective pentru perfecţionarea documentelor şi instrumentelor curriculare. În urma unei diagnoze, urmărim în fapt, să determinăm creşterea treptată a laturii practic-aplicative a cunoştinţelor de geografie pentru a stimula dezvoltarea practicilor învăţământului activ încă din ciclul primar.

Viorel A. Paraschiv, Doina Bălan, Mihaela Lesenciuc – Pluridisciplinaritatea geografiei valorificată în cadrul CDŞ “Voluntariat comunitar” – Masă rotundă
Voluntariatul comunitar este un CDŞ intraarie curriculară, pentru ciclul superior al liceului, în care sunt reunite şi conţinuturi ale geografiei. Pornind de la cunoştinţele dobândite în anii anteriori, elevii vor avea de aplicat semestrial, proiecte de dezvoltare specifice: Parcul dendrologic al Şcolii; Ateliere de cartografie aplicativă: drumuirea, schiţa, planul. Noţiuni de orientare; Cartografierea biogeografică; Participări la activităţi practice, concursuri de orientare, turism specializat ş.a. Fiind un opţional aplicativ, în mare parte bazat pe stimularea lucrului în echipă, se sperăm să se dovedească utilitatea şi importanţa lui formativă în competiţie cu disciplinele din trunchiul comun.

Anişor Pârvu – Influenţa mişcărilor Pământului în evoluţia climei pe glob – Prezentare lucrare
Mişcările Pământului reprezintă unul dintre capitolele de mare atracţie, pentru elevii claselor a V-a,  în debutul studierii disciplinei ,,Elemente de geografie fizică generală”, într-un moment în care noţiunile de fizică ale elevilor sunt încă foarte limitate. Ca urmare, lucrarea îşi propune o abordare interdisciplinară a acestui subiect, aduce în prim-plan câteva strategii de abordare specifice vârstei, dar face şi trimiteri pentru metode didactice efciente de predare a aceleaşi teme, la clasele de liceu.

Cristina Pârvu, Mari-Elena Belciu, Mioara Bulbucan – Prezentarea criteriilor de notare pentru clasa a VIII-a la geografie şi Metodologia aplicării acestora – Prezentare lucrare
Lucrarea prezintă modul în care au fost elaborate criteriile de notare pentru evaluarea curentă la clasa a VIII-a. Acestea au fost elaborate în perioada septembrie –decembrie 2003 şi testate timp de 6 luni în perioada ianuarie-iunie 2004, după care din anul şcolar 2004 – 2005 au devenit operaţionale.  Din păcate nu toţi profesorii au înţeles importanţa şi utilitatea lor, iar gradul de respingere a lor este mare. Acest lucru se datorează şi faptului că nu au fost înţelese foarte bine. Prezentarea demonstrează faptul că ele sunt construite strict după curriculum-ul naţional, că sunt derivate din obiectivele de referinţă ale acestuia şi că se referă la conţinuturile din curriculum. Pentru a putea fi aplicate trebuie doar un minim de efort din partea profesorului pentru a le înţelege corect şi pentru a crea teste conform obiectivelor din criterii sau pentru a le aplica la evaluarea orală. De asemenea, sunt prezentate tipuri de itemi  ce pot fi creaţi conform acestor criterii de notare, precum şi un test construit în concordanţă cu ele. Testul a fost aplicat şi sunt trase câteva concluzii.

Lucia Elena Peia, Simion Cristescu – ,,Patrie Princeps” – pledoarie pentru un manual de geografie al judeţului Caraş-Severin – Prezentare lucrare
A învăţa din istoria hărţii înseamnă a învăţa despre deschiderea orizonturilor descoperitorilor şi, implicit, a omenirii întregi, spre ce este Terra. În acest studiu prezentăm o modalitate de motivare şi de atragere a elevilor şi a studenţilor  pe un traseu al citirii hărţii şi al lecturării impactului pe care descoperirile geografice l-au avut asupra dezvoltării Lumii Vechi şi a Lumii Noi. În acest scop, lucrarea noastră include exemple de hărţi ce marchează depăşirea unor praguri în cunoaştere şi în relaţionarea la Lumea Nouă, cu apariţia unor noi regiuni, o “hartă” temporală a evenimentelor ce au influenţat înlăturarea “petelor albe” şi a celor ce au survenit acestei acţiuni. Semnificaţia studiului nostru constă în prezentarea unei activităţi didactice, de orientare a studenţilor şi a elevilor în istoria descoperirilor geografice cu ajutorul studiului unor hărţi, majoritatea vechi, în care suportul informativ  este expus într-o formă sintetizată, cu valoare de ghid.

Mirela Pogan, Paula Voica – Consideraţii privind utilizarea unor metode activ-participative în predarea geografiei – Prezentare lucrare
Metodele utilizate în predare constituie reprezintă latura executorie de aplicare a curriculumului dat. În lucrare se prezintă modul de aplicare a metodelor active, centrate pe elev, la clasele IX – XII, profil tehnic, de la Colegiul Tehnic ,,Transilvania” Deva,  din anul şcolar 2004-2005, cu scopul de stimula explorarea, cooperarea, acţiunea şi a stimula creativitatea. Printre metodele utilizate sunt: SINELG, ŞTIU….VREAU SĂ ŞTIU…AM ÎNVĂŢAT). Profesorul i-a orientat pe elevi spre: Participare activă şi în unanimitate la lecţie; Abordarea unor probleme metodico-aplicative, nu enunţiativ-descriptive; Conducere multifuncţionala şi interdisciplinară; Cooperare, autocontrol, autoevaluare şi autoreglare. După o evaluare riguroasă a rezultatelor, deşi primele experimentări le-am considerat nişte ,,mici eşecuri”, prin continuarea aplicării metodelor am constatat că elevii: Pot fi controlaţi mai îndeaproape în grupuri restrânse şi pot fi încurajaţi sau apreciaţi (se pot chiar autoaprecia sau autoevalua); Se angajează mai uşor în discuţii libere, dezvoltându-li-se capacitatea de comunicare; Devin mai interesaţi şi motivaţi de studiul în detaliu a geografiei, deoarece au posibilitatea culegerii unor informaţii diverse; învaţă să se comporte diferit în situaţii noi; Operează mai uşor cu bagajul de cunoştinţe acumulate anterior şi realizează conexiuni cu informaţiile noi; Pot aborda anumite teme din perspectiva interdisciplinară; Când şi-au dat seama că se pot autoevalua/autoaprecia între ei a intervenit competiţia. Nu excludem  existenţa unor puncte slabe observate: La început lucrau doar câţiva elevi din grup; Nu se încadrau în timpul acordat exerciţiilor; Evitau să de-a răspunsuri de frica unor greşeli pentru care ar fi putut fi sancţionaţi Cele două metode s-au dovedit a fi valoroase şi au determinat schimbări reale asupra elevilor.

Călin Pop – Interdisciplinaritatea - suport al studiului geografic integrat. Situaţii de stare privind definiţia, progarma şi evaluarea – Prezentare lucrare 
Prin structura ei complexă, geografia, atât ca disciplină cât şi ca domeniu de cercetare, este interdisciplinară, presupune corelaţii cu alte domenii - îndeosebi conexe, deci interdisciplinaritate. Ea studiază geosferele atât ca unităţi (litosfera, hidrosfera, atmosfera, biosfera, pedosfera, sociosfera) cât şi în interacţiunea lor (planetară, regională, locală) - legitate distinsă de fondatorul geografiei moderne româneşti, S. Mehedinţi (“Terra, 1931). Explicarea particularului (ex. vulcanii, energia electrică, solul, clima, apele, etc.) prin general şi invers ţine de integralitatea, de cauzalitatea intrinsecă, structurală a geografiei. Geografia integrată permite, aprofundarea oricărui obiect de studiu (relief, ape, industrie, agricultură, aşezări etc.); presupune cunoştinţe complexe şi capacitatea integrării lor. Problema nu este deloc simplă deoarece, la rându-i, fiecare constituent al mediului geografic are mediul său înconjurător, are stările sale (funcţională, rezidenţială, recreativă, relaţională) are elemente sale (relicte, actuale, progresive) etc. Aici intervine capacitatea geografului ca profesor ori cercetător de a selecţiona, de a surprinde factorul (factorii) polarizator, determinant la un moment dat. Interdisciplinaritatea apare nu numai ca o cerinţă a dezvoltării ştiinţei şi tehnicii moderne în general, ci şi ca o posibilitate de dezvoltare a domeniilor, care se integrează în cadrul cercetării. Integralitatea, pe de altă parte, permite apariţia unor ştiinţe sau domenii de contact, de tranziţie, prilej de aprofundare a cunoaşterii. De aici apreciem că integralitatea este o condiţie a dezvoltării ştiinţelor moderne, inclusiv a geografiei.

Horaţiu Popa-Bota – Dezvoltarea abilităţilor practice prin geografie în programul ,,A doua şansă” – Prezentare lucrare
Programul ,,A doua şansă” are ca scop şcolarizarea persoanelor care nu au finalizat studiile sau care nu au frecventa deloc cursurile şcolare. Planul de învăţământ are durată mai scurtă decât cel obişnuit, iar conţinutul are un caracter practic predominant. În lucrare se prezintă modul în care a fost proiecta şi realizat programul destinat geografiei şi spre exemplificare se prezintă conţinutul unor lecţii şi modul lor de abordare metodologică.

Horaţiu Popa-Bota, Maria Popa-Bota – Modele asiatice de dezvoltare economică. Studiu de caz – Prezentare lucrare
Modelele economice asiatice de dezvoltare pot constitui bune exemple pentru economia românească. Din perspectivă didactică interesează punctele tari ale acestor modele, cum anume au fost ele transpuse în practică la nivel macrostructural, care este rolul învăţământului pentru pregătirea adecvată a resurselor umane. Elevii au posibilitatea să compare strategiile economice ale diverselor ţări şi rezultatele obţinute într-un interval mai mare de timp.

Maria Popa-Bota – Organizatori grafici în predarea geografiei regionale – Poster
Pe poster se prezintă mai mulţi organizatori grafici care au fost elaboraţi de către profesor pe tablă şi de către elevi în caiete în timpul lecţiilor de geografie la clasa a VI-a şi a VII-a. Pentru ca elevii să îşi formeze competenţa de a organiza grafic informaţii, la început profesorul le prezintă modele, apoi elevii lucrează singuri pa baza textului din manuale sau din alte surse. Se prezintă spre exemplificare următorii organizatori grafici: tabel, tabelul T, schema arborescentă, ciorchinele şi alţii.

Marius Popescu – Educaţia pentru mediu, condiţia unei dezvoltări durabile – Poster
Educaţia pentru o dezvoltare durabilă trebuie fundamentată pe o bază ştiinţifică solidă prin aportul experţilor ce înţeleg complexitatea mediului, interconexiunile privind dezvoltarea şi alte aspecte ale durabilităţii. Educaţia pentru mediu trebuie să contribuie la conştientizarea responsabilităţii personale în rândul elevilor, pentru edificarea unei lumi durabile, din care să facă parte şi un mediu de calitate. Scopul instituţiei de învăţământ este acela de a-i face pe elevi sa devină conştienţi şi responsabili în raport cu problemele de mediu, deoarece formarea, informarea şi comunicarea reprezintă produse ale proceselor educaţionale. Educaţia pentru mediu îi poate face pe elevi să devină mai critici şi să îşi asume responsabilităţi în ceea ce priveşte necesitatea protejării acestuia.

Marius Popescu, Zoia Prefac – Proiect de conştientizare a  problemelor de mediu în şcoală – Poster
Una dintre componentele protecţiei mediului este şi cea educativ-informativă. Scopul acestui proiect este acela de a încerca o conştientizare a responsabilităţii personale în rândul elevilor cu privire la protecţia mediului. Obiectivele care stau la baza acestui proiect servesc drept fundament pentru rezolvarea, stimularea şi internalizarea conştiinţei ecologice. Implementarea unui astfel de proiect necesită realizarea unui plan de acţiune, care să cuprindă o programare în timp, pentru atingerea obiectivelor propuse. Participanţii la acest proiect sunt elevi de liceu, ce constituie grupul de acţiune care poate realiza o campanie de informare şi de promovare a problemelor de mediu, la nivelul şcolii sau al comunităţii locale. Participarea la acţiuni legate de mediu poate extinde conştientizarea raporturilor dintre elevi şi mediu, iar activităţile educative îi vor ajuta să identifice importanţa problemelor environmentale şi să se implice serios în soluţionarea lor.

Lucian Radu – Dezvoltarea şi afirmarea progresivismului în pedagogia americană – Prezentare lucrare
Lucrarea  se ocupă de studiul progresivismului, apărut ca o reacţie împotriva şcolii tradiţionale americane, în vederea îndeplinirii dezideratului de racordare a învăţământului la noile realităţi impuse de dezvoltarea societăţii americane. Progresivismul a fost întemeiat pe teoria pedagogică a lui John Dewey, având la bază pragmatismul, curent filosofic specific american şi o variantă  a acestuia, instrumentalismul, căruia John Dewey i-a dat cea mai amplă expresie. Conceptul central al filosofiei sale l-a reprezentat  experienţa. După o trecere în revistă a acestui curent filosofic care a stat la baza progresivismului, lucrarea se va ocupa  de teoria pedagogica a lui Dewey insistându-se asupra metodei rezolvării de probleme ca metodă generală de instruire. Se vor evidenţia şi cele doua scoli (Dalton Plan şi Winnetka), în care o însemnătate deosebită a avut-o aplicarea teoriei educaţionale progresiviste. Progresivismul a deschis drumul spre un învăţământ activ, care a ţinut seama de particularităţile individuale ale elevilor, a stimulat creativitatea profesorilor şi a dat şcolii o orientare practică.

Lucian Radu –Etnocentrismul si multiculturalismul- concepte fundamentale ale  educaţiei americane contemporane – Prezentare lucrare
Această lucrare ilustrează fenomenul de educaţie multiculturală din Statele Unite ale Americii şi evidenţiază principalele sale forme: educaţia etnocentrică, biculturală, bilingvă şi multiculturală, identificând sursele sale: marile valuri de noi emigranţi şi grupuri dominate (afro-americanii, nativii americani, mexicanii si portoricanii), precum şi obiectivele sale. Programele educaţionale multiculturale au patru obiective importante. Primul obiectiv este toleranţa faţa de alte culturi, al doilea eliminarea rasismului, al treilea de a preda conţinuturi legate de diferite culturi şi al patrulea de a-i învăţa pe studenţi să privească lumea din perspective culturale diferite.

Cornel Gheorghe Resiga – Cabinetul de geografie. Concepţie, realizare şi funcţionalitate – Prezentare lucrare
În lucrare se prezintă modul de amenajare a unui cabinet de geografie în conformitate cu curriculumul şcolar de geografie, cu normele ergonomice şcolare şi a dotării necesare unui învăţământ centrat pe elev. Referitor la funcţionalitatea cabinetului sunt abordate două aspecte: păstrarea, clasarea şi evidenţa  mijloacelor de învăţământ din cabinet; integrarea mijloacelor de învăţământ în activitatea didactică. Se prezintă modalităţi de confecţionare şi de integrare în lecţie a schiţelor pentru epiproiector, a foliilor de retroproiector, a casetelor video, a dischetelor, a CD-urilor şi DVD-urilor. Se prezintă modul de realizare, de păstrare şi de utilizare a diapozitivelor în lecţie. Se prezintă modul de păstrare şi de utilizare a altor mijloace de învăţământ: atlase, hărţi, globuri geografice, calculatoare etc. Lucrarea conţine tabele, modele de schiţe, schiţa cabinetului, centralizatoare de mijloace de învăţământ etc.

Gabriela Romanescu – Aplicaţii ale tehnicilor de organizare grafică a informaţiilor – Prezentare lucrare
Demersul didactic actual se orientează către o învăţare activă, centrată pe elev, acesta fiind solicitat să găsească soluţii, să gândească critic, să emită ipoteze, să observe, să analizeze, să se informeze. Din multitudinea tehnicilor de organizare  grafică a informaţiilor, lucrarea de faţă îşi propune să insiste asupra câtorva: tabelul comparativ, diagrama Venn, bula dublă, soarele caracteristicilor, organizatorul grafic cronologic (de tip secvenţial), ciorchinele şi cadranele. Modalitatea de lucru a fost experimentată la clasă, iar exemplele date au fost selectate dintre cele realizate cu elevii, şi fireşte, nu reprezintă o tratare exhaustivă a punerii în practică a tehnicilor respective. Aceste diagrame, tabele comparative, ciorchine etc. s-au dovedit a fi atractive şi de un real ajutor în activităţile de învăţare.

Rodica Roşianu, Georgeta Alina Flocea – Ciorchinele în învăţarea geografiei – Poster
În poster se prezintă modul de aplicare la clasă a tehnicii ciorchinelui şi situaţiile de învăţare care pot fi realizate pentru realizarea acestuia. Pentru exemplificare se prezintă ciorchini realizaţi pe tablă de către profesor pe baza informaţiilor oferite de către elevi sau de către studenţi.

Dumitru Rus, Tiberiu Voica, Adrian Alexa – Observaţia şi analiza, metode fundamentale ale învăţării  geografiei – Prezentare lucrare
Observaţia şi analiza în teren şi pe hartă sunt fundamentale pentru însuşirea efectivă a noţiunilor geografice şi pentru realizarea unui mod de gândire geografic practico-aplicativ, ca parte integrantă a sistemului  de cultură generală. Geografia are specificul ei având o metodă de bază (observaţia) fără de care fenomenele geografice nu pot fi înţelese. Observarea este însă limitată de posibilităţile de cuprindere cu vederea  a spaţiului  geografic, spaţiu a cărei întindere diferă de înălţimea punctului de observare. Este vorba de orizontul local care reprezintă baza unui con vizual cu vârful plasat în ochiul observatorului. Cu cât urcăm, cu atât diametrul orizontului local devine mai mare, în schimb se estompează tot mai mult amănuntele vizibile. Această  limită poate fi depăşită prin schimbarea itinerantă a punctului de observare, sau prin utilizarea imaginilor aeriene, satelitare sau a hărţii. Pentru observarea şi analiza eficientă a unor fenomene sau procese observarea trebuie repetată în fiecare anotimp. În geografie harta este un mijloc esenţial de observaţie, ea reprezentând partitura geografului, care oferă posibilitatea localizării şi descifrării fenomenelor geografice. Lucrul cu harta, observaţia  şi analiza fenomenelor geografice trebuie să  devină o obişnuinţă pentru elevi, în cadrul tuturor activităţilor didactice. De aceea este necesar ca  noţiunile teoretice să fie completate de activităţi practico-aplicative atât în clasă cât şi în orizontul local prin organizarea excursiilor geografice.

Mihaela Daniela Sandita, Otilia Grigorie – Învăţarea prin cooperare în lecţiile de consolidare a cunoştinţelor şi competenţelor la clasa a VIII-a – Prezentare lucrare
Învăţarea eficientă se realizează prin participarea activă şi conştientă a elevilor la procesul de instruire. O modalitate de activizare a elevilor  este organizarea clasei pe grupuri mici de elevi, cu consecinţe deosebite în realizarea unei instruiri de bună calitate. Dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi cooperare, de rezolvare a problemelor şi de analiză critică, crearea unui climat colegial în care cresc motivaţia şi responsabilizarea şi exprimarea liberă a ideilor sunt doar câteva dintre avantajele învăţării în echipă. Se remarcă faptul că sunt necesare resurse de timp mai mari, iar evaluarea este incompletă. Am constatat utilitatea situaţiilor de învăţare prin cooperare în lecţiile de consolidare a cunoştinţelor şi competenţelor, lecţii pe care le-am organizat la clasa a VIII-a la sfârşitul fiecărei unităţi de învăţare. Sarcinile de lucru au fost diverse: de la compararea unităţilor de relief şi analiza unor bazine hidrografice până la caracterizarea fizică şi economico-geografică a unor regiuni. Organizarea lecţiei a cuprins, de fiecare dată, gruparea elevilor, împărţirea sarcinilor de lucru, rezolvarea acestora, prezentarea rezultatelor şi formularea concluziilor.

Elena Simina – Jocuri geografice - mijloc de evaluare – Atelier
Lucrarea este fundamentată pe aserţiunea că ,,înţelepciunea copilului este jocul”. În timpul jocului elevul poate fi solicitat la un efort mintal similar celui depus într-o activitate didactică obişnuită când i se cere să observe, să identifice, să denumească, să explice, să localizeze etc. El efectuează operaţii mintale motivat, într-o activitate plăcută, atractivă, mobilizându-şi toate resursele pentru îndeplinirea sarcinii jocului. Având impresia că se joacă, el realizează cea mai autentică învăţare (Maria Ilinca, Revista învăţământului primar nr.1, 2001). Se prezintă o lecţie de evaluare prin jocuri geografice cu tema „Varietatea pământului românesc”. În cadrul atelierul se propune participanţilor recapitularea şi sistematizarea cunoştinţelor referitoare la relief, ape, oraşe printr-o serie de jocuri geografice.

Loredana Ioana Simion, Daniela Bolboacă – Abordarea transdisciplinară a geografiei în cadrul alternativei educaţionale Step by Step – Atelier
O programă echilibrată a cunoştinţelor despre geografie bine dă ocazia copiilor de a trăi experienţe diverse în urma explorărilor pe care le fac, explorări care cuprind rezolvare de probleme şi sunt tangente cu alte discipline. Aceste experienţe oferă copiilor posibilitatea de a înţelege şi îi ajută să-şi dezvolte deprinderi ca: observarea, comparaţia, măsurarea, comunicarea, înregistrarea, organizarea şi interpretarea de date, capacitatea de a trage concluzii şi a face previziuni, îi stimulează să folosească deprinderile dobândite în situaţii concrete, pe care le întâlnesc în viaţa de zi cu zi. Ţinând cont de specificul geografiei, de nevoile elevilor şi de cerinţele programei este de dorit să se utilizeze în predare o combinaţie între metode care antrenează întreaga clasă, metode de lucru în grup şi metode de lucru individual. Se remarcă faptul că elevii nu acumulează neapărat cunoştinţe prin învăţarea subiectelor predate izolat în cadrul unor materii. De exemplu, lor le place să înveţe mai mult la citire, scriere sau matematică atunci când subiectele predate la aceste materii sunt combinate cu noţiuni de geografie sau cu educaţia socială. Programul ,,Step by Step” a cărui scop fundamental este asigurarea dezvoltării personale sănătoase a fiecărui copil din şcoala primară, promovează ca valori fundamentale: grija şi responsabilitatea, comunicarea, conexiunile şi comunitatea. Prin aceste valori, se asigură o bază solidă pe care elevii să se sprijine în însuşirea de cunoştinţe. Punerea armonizată în practică a programei poate fi realizată prin abordarea transdisciplinară a unor diferite teme.

Soos Lenke, Ruzsa Kis Adel – Învăţarea cunoştinţelor despre mediu în grădiniţă – Prezentare lucrare
Noile conţinuturi ale curriculumului naţional au adus în prim plan importanţa abordării unor teme de cunoaştere şi ocrotire a mediului. Folosirea metodei proiectelor  tematice la vârsta preşcolarităţii deschide calea spre cercetarea  şi observarea naturii .Copiii pun întrebări, caută răspunsuri , înţeleg şi descoperă natura, fiind motivaţi astfel şi în acţiuni de ocrotire  a mediului. Prin cercetare am dorit să aflăm ce şi cât ştiu copiii despre mediu şi dacă metoda proiectelor ajută în dobândirea unor noi cunoştinţe şi în aprofundarea celor existente. Cu 18 preşcolari din grupa combinată de la Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 71 Cluj  am desfăşurat patru proiecte tematice care au vizat cunoştinţe despre plantele medicinale       „ (,,Farmacia verde”) , despre aer şi sol („ Iarba verde”) , despre vietăţi („ Fereastră spre natură”) şi despre o alimentaţie sănătoasă  („Vitaminele”). În desfăşurarea cercetării am parcurs următoarele etape metodice: Alegerea subiectului – bursa de idei; Stabilirea direcţiilor de cercetare – conturarea hărţii; Crearea centrului tematic - materiale , persoane implicate; Proiectarea activităţilor integrate; Evaluarea rezultatelor. Am implicat  şi persoane din alte domenii ale societăţii (medic pediatru , fermier , naturist , bibliotecar , muzeolog),  precum şi părinţii copiilor . Prin testul final s-a dovedit o creştere de până la  15% a volumului  de cunoştinţe ale copiilor implicaţi în proiect. Din evaluarea cercetării rezultă faptul că metoda proiectelor este o metodă activă prin descoperire , eficace în dobândirea şi valorificarea  cunoştinţelor despre mediu în grădiniţă.

Valentin Teodorescu, Geta Bălan Minciună – Lecţia de geografie asistată de calculator – Prezentare lucrare
În proiectarea didactică este importantă luarea unor decizii în utilizarea resurselor disponibile. În privinţa conţinuturilor, deciziile vizează maniera de ierarhizare a noţiunilor pentru a facilita învăţarea, care va fi corelată în cazul folosirii calculatorului cu tehnica de lucru specifică gestionării softului. În acest scop, se propun elevilor activităţi pentru a atinge obiectivele şi transpunerea acestor activităţi în soft. Se prezintă o lecţie de recapitulare la geografie (Africa) pentru elevii din clasa a VII-a. Forma de interacţiune cu răspunsul elevului s-a realizat pe două nivele dintre care primul permite două subdiviziuni: a) răspunsul poate fi găsit într-un ansamblu de reacţii (răspunsuri la alegere); b) răspunsul poate fi produs/construit de elev. La nivelul al doilea sunt următoarele alternative de răspunsuri: a) răspunsuri la alegere (dicotomică sau multiplă); b)răspuns construit (prin corelare sau deschis). Prin utilizarea acestor forme de interacţiune de la discriminarea simplă la o observare complexă, se realizează o relaxare a atenţiei şi a efortului elevului, o testare a cunoştinţelor punctiforme necesare realizării unei probleme, punerea elevului în situaţia de a observa şi înţelege o schemă complexă, obţinându-se o evaluare a nivelului de cunoştinţe şi deprinderilor atinse de elev.

Izabela Ramona Todiriţă – Strategii, metode si tehnici de învăţare individuală – Prezentare lucrare
Pe măsura înaintării în şcoala, elevii şi studenţii trebuie să proceseze un volum tot mai mare de informaţie şi să opereze cu ea la un nivel din ce în ce mai înalt, mai abstract. Pentru buna desfăşurare a activităţilor şi reuşita şcolara a fiecărui elev în parte, având în vedere particularităţile fiecărei grupe de vârstă şi a individului, în special, aceştia trebuie să înveţe o serie de strategii de învăţare, metode şi tehnici de activitate individuală şi în grup.
Chiar dacă strategiile de învăţare sunt, în mare parte, specifice domeniului de studiu, există cunoştinţe şi deprinderi relevante pentru dezvoltarea strategiilor de învăţare care pot fi transferate dintr-un domeniu într-altul şi care pot fi dobândite în afara orelor de curs. 

Florentina Mariana Toma, Adina-Eliza Croitoru – Educaţia prin geografie şi dezvoltarea durabilă – Prezentare lucrare
Existenţa fiecărui om este concepută desfăşurându-se într-o arie geografică şi în cadrul colectivităţii umane, iar educaţia fiecăruia trebuie să fie raportată la mediu, astfel încât să-l conducă pe elev în a participa la schimbările actuale ale omenirii, să conştientizeze că viaţa generaţiilor viitoare depinde, în mare măsură, de opţiunile sale participând activ la asigurarea unei dezvoltări durabile. Geografia este ştiinţa, care analizează relaţiile de interdependenţă dintre elementele naturale şi antropice, dar îl şi determină pe elev să-şi dezvolte o gândire critică în vederea asigurării unei dezvoltări durabile. Eficienţa educaţiei se poate aprecia numai prin efectele pe termen lung ale comportamentului indivizilor, dar cu obligaţia de a avea o utilitate imediată – aplicaţii practice, intervenţia elevului în situaţii concrete - prin parteneriate cu Agenţia de Protecţie a Mediului - activităţi la nivel de şcoală sau la nivel naţional prin implicarea în programul Eco-Şcoală. Toate acestea se pot realiza cu succes în cadrul orelor de geografie, unde se pun în practică noţiunile dobândite anterior, corelate cu cele actuale, în vederea dezvoltării unei atitudini responsabile faţă de calitatea mediului.
Csaba Tóth – Didactics in a Hungarian Refugee Camp – Poster
This is where the most desperate victims of the war stayed: the CHILDREN. Here, children of kindergarten, primary school and secondary school age stayed under one roof. This type of job has to be mastered quickly. Many people searched and found refuge from the raging war in the camp. Since the camp opened at the beginning of the school year, the management of the camp decided that it was important that the children do not lose out on their education. As a result of the endeavours, the camp school opened on September 23, 1991, and it was attended by refugee children from eastern Slavonia and Barnya, and some children from Voivodina whose parents fled from the draft. What is Pedagogy, Psychology and other sciences compared to war? NOTHING: Just a blot on paper, a lost asset in the wake of a primitivism now ruling over us. This was not the case in our school. We built into the mosaic a small personality, a small soul and the lost sense of life. We conquered fundamental principles: human character, trust, security, and elevated education from the bottom of an abyss. IT WAS VERY, VERY HARD. HUMANITY AND PROFESSIONAL KNOW-HOW STOOD ABOVE ALL ELSE

Elena Tudose – Manualele alternative de geografie – o şansă pentru un învăţământ de calitate? – Prezentare lucrare
Introducerea manualelor alternative a fost o experienţă nouă pentru care profesorii de geografie au trebuit să găsească soluţii pentru un învăţământ de calitate. Apariţia acestor manuale a dus la o adevărată concurenţă între autorii de manuale. Noile materiale, bogate în informaţii, dar şi în reprezentări grafice, prezintă şi un bogat material ilustrativ, menit să-i atragă pe elevi, dar să şi faciliteze procesul de învăţare. Prezenţa manualelor alternative de geografie devine tot mai mult o necesitate şi pentru faptul că se poate face o opţiune, în funcţie şi de nivelul de pregătire al elevilor.

Iuliana Tudose – Predarea de calitate a geografiei în cadrul facultăţilor cu profil economic – Prezentare lucrare Utilizarea metodelor moderne de predare a geografiei economice devine o necesitate tot mai stringentă, deoarece, învăţământul de calitate este o cerinţă a societăţii româneşti, care, aşteaptă ca universităţile să-i satisfacă aşteptările. În vederea predării de calitate a geografiei economice, se impune tot mai mult utilizarea videoproiectorului, care prin modul de prezentare al materialul grafic, poate fi foarte sugestiv şi în acelaşi timp informaţia poate fi percepută cu mai multă uşurinţă de către studenţi.

Aurora Vârtei – Modalităţi de realizare a educaţiei ecologice în grădiniţa de copii – Prezentare lucrare
În conjunctura unei vertiginoase degradări a mediului, diverse organizaţii din lume lansează ample programe de salvare a mediului, prin acţiuni concrete, menite să asigure stabilitatea echilibrului natural şi a vieţii pe pământ. În programul „Ecogrădiniţa” copiii sunt conduşi spre ideea că orice fiinţă, plantă sau vieţuitoare are dreptul să trăiască şi că  omul, prin acţiunile sale, are efecte diferite asupra mediului, influenţând viaţa  plantelor, a animalelor şi chiar a sa. Prin implementarea acestui proiect se formează atitudini pozitive ale copiilor faţă de mediul natural,  un comportament etic, civic şi de conservare  a naturii,  atitudini de cercetare, explorare şi investigare a mediului înconjurător. Educaţia ecologică s-au realizat prin acţiuni cu caracter experimental şi demonstrativ care au urmărit antrenarea copiilor în activităţi prin care să contribuie la păstrarea sănătăţii mediului în care trăiesc.

Cristina Georgiana Voicu – Valoarea didactica şi epistemică a posterului în studiul Geografiei cu exemplificare la intervenţii  antropice în Bazinul Langogne din Masivul Central Francez – Poster
În contextul actual al predării şi învăţării de calitate, vizualizarea prin postere reprezintă o modalitate esenţială în dobândirea de cunoştinţe geografice, referitoare la un teritoriu sau la o populaţie. Procesarea din punct de vedere grafic a unor astfel de resurse este importantă în învăţământ unde comunicarea prin intermediul iconic este foarte răspândită. Din punct de vedere geografic, acest studiu poster abordează la nivel local şi regional ideea conform căreia, între implantarea unui baraj ca expresie a comportamentului antropic şi spaţiul (mediul) geografic, ca dat natural şi entitate teritorială complexă, se stabilesc multiple şi variate interacţiuni, omul aflându-se la interfaţa celor două realităţi, „mediind” instituirea acestora şi făcând ca acestea să dobândească caracteristicile esenţiale ale celuilalt. Posterul INTERVENŢII ANTROPICE ÎN BAZINUL LANGOGNE DIN MASIVUL CENTRAL FRANCEZ, ca model de aplicaţie la teritoriul românesc, reprezintă o sinteză întreprinsă pe baza unei aprofundate analize factuale atât a problematicii mediului, legată de influenţa antropică, cât şi a celei identitare, legate de fenomenul deteritorializării .Ţinând seama de funcţia aparte a posterului, este evident că orice demers în această direcţie ar contribui în final şi la îmbunătăţirea comunicării ştiinţifice între elevi şi profesor şi, implicit, între profesori.

Nina Volontir, Serafima Roscovan, Oxana Mocanu – Aplicaţii ale exerciţiului „Şaşe pălării” la lecţia cu tema: „Deşeurile - problemă de mediu”, clasa a XII-a. – Atelier
Acest exerciţiu, dezvoltat de Edward de Bono, reflectă conştientizarea diferitelor modele  posibile de gândire şi a randamentului diferenţiat în abordarea şi rezolvarea unei probleme. Propunem spre discuţie problema cu tema: „Muntele de gunoi format în centrul oraşului după serbarea Hramului”. Participanţii atelierului de lucru formează şase grupuri. În timpul discuţiei problemei participanţii fiecărui grup îşi pun pe cap pălării de diferite culori (albă, roşie, neagră, galbenă, verde, albastră). Fiecare grup/pălărie reprezintă un aspect/mod de gândire tipic. Grupurile/purtătorii de pălării sunt obligaţi să se concentreze din plin în argumentarea lor doar asupra propriului unghi de vedere în problema abordată. Pentru a aduna un număr cât mai mare de aspecte ale problemei este eficientă tehnica întrebărilor.
Pălăria albă prezintă obiectiv situaţia prin fapte şi informaţii etc. (Ce?,Cum?) Pălăria roşie exprimă supărare, mânie, revolta etc.(De ce?) Pălăria neagră prezintă situaţia sumbru, negativ etc. .(De ce?, Pentru ce?) Pălăria galbenă exprimă indiferenţa, nepăsare etc.(Ce-mi pasă mie de situaţia creată?) Pălăria verde exprimă idei noi, comportament provocator, multă creativitate, deschidere, transparenţă etc.(Ce este de făcut? Ce acţiuni, măsuri?) Pălăria albastră dirijează şi supraveghează întreaga activitate. Fiecare grup realizează pe poster lucrarea,  o prezintă, după care urmează discuţia.